ORICE ANEXARE IN PLAN POLITIC A ACESTUI SITE CULTURAL ESTE ABUZIVĂ
Scriitoarea nu a fost niciodată înscrisă în vreun partid politic Nu are simpatii politice nici pentru actualele,nici pentru fostele orientări politice din România.

Fisa wikipedia inainte de vandalizare

Fișa „Isabelei Vasiliu-Scraba” din Wikipedia.ro (confiscată de un grup cu interese ascunse: IsabelaVS-WIKIPEDIAro19 ) a fost sistematic vandalizată de birocratul MyComp care a îndepărtat din titlurile cărților ei publicate la Slobozia începând cu anul 1992 si informațiile referitoare la studiile ei post universitare de filozofie în Occident (Franța, Belgia si Germania, în 1988, 1990 si 1991) si studiile post-universitare de limbi străine moderne (engl., germ., it., spaniolă) si clasice (greaca veche si latina) în țară, între 1985-1992, precum și informația privitoare la anii universitari 1989-1990 (sem. II) și 1990-1991 (sem.I) când a predat un curs despre Im. Kant la Universitatea din București (vezi Who’s who in Romania 2002, p. 702). Înainte de vandalizarea de către MyComp (administrator al Wikipediei ascuns după mai multe pseudonime, fișa de prezentare a eseistei Isabela Vasiliu-Scraba a fost tipărită pe hârtie în SUA, în volumele Filozofi români, Memphis, SUA, 2011, pp. 60-62 ; în vol. Eseiști români, Memphis, SUA, 2011, pp. 145-148 ; precum și în vol. Autori români, Memphis, SUA, 2011, pp. 141-143, https://fr.scribd.com/doc/168346109/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba. Fișa nevandalizată a apucat să fie inclusă în 2009 într-o carte a unui universitar clujan, profesor de jurnalism (Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009, Prefata de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2009, p. 363-366).

Din referințele științifice în care sunt citate scrieri ale eseistei Isabela Vasiliu-Scraba

– Isabela Vasiliu-Scraba, Centenarul nașterii filozofului Octavian Nistor (1917-1993)

– Isabela Vasiliu-Scraba, Misterul totalității la două personaje ale romanului Noaptea de Sânziene : Călugărul Anisie (/Arsenie Boca) și filozoful Petre Biriș (/Mircea Vulcănescu)

– Isabela Vasiliu-Scraba: Vintilă Horia ostracizat, ca și Eliade, din comunism până azi

– Isabela Vasiliu-Scraba: Cum l-a minimalizat Pleșu, un fals filozof al religiilor, pe Mircea Eliade

– Isabela Vasiliu-Scraba, False dispute cu ideile lui Eliade si cu Nae Ionescu

– Isabela Vasiliu-Scraba, Centenar ZORICA LAȚCU (/Maica Teodosia)

 – Isabela Vasiliu-Scraba: Despre Faustul lui Nae Ionescu (conferinţă de la Salonul cărţii, Hotel Decebal, Bacău, 28 sept.2012)

– Isabela Vasiliu-Scraba: Ceva despre Școala trăiristă inaugurată de Nae Ionescu

– Isabela Vasiliu-Scraba: POET LA VREMEA LUI AHAB. Poezii incifrate de Mircea (Sandu) Ciobanu și salvatoarea neînțelegere a criticului Marian Popa

– Isabela Vasiliu-Scraba, Prelegeri despre Caragiale (Alexandru Dragomir)

– Isabela Vasiliu-Scraba, «PATAPIE-viciul» (român?)

Alexandru Dragomir, Interviu refacut si adnotat de Isabela Vasiliu-Scraba

– Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade și unul dintre turnătorii săi anonimizați

– Isabela Vasiliu-Scraba, Locuri comune în ce privește neînțelegerea filosofiei platonice : paradigma celui de-al treilea om și prăfuitul fir de păr

– Isabela Vasiliu-Scraba, MIRCEA VULCĂNESCU ÎNTR-UN DICȚIONAR DE HUMANITAS

– Isabela Vasiliu-Scraba: Nae Ionescu despre superbia animi

– IsabelaVasiliu-Scraba, I can make a perfect nazi out of you within twenty minutes

– Isabela Vasiliu-Scraba: Wikipedia.ro confiscată de o mafie cu interese ascunse

– Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre mistica luminii în pictura Părintelui Arsenie Boca

– Isabela Vasiliu-Scraba: Radu Gyr despre falsificarea istoriei literare la „acrobatul” George Călinescu

– Isabela Vasilu-Scraba, Platon la doi foști discipoli ai Profesorului Nae Ionescu: Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade

– Isabela Vasiliu-Scraba: Eliade și detractorii lui sau Rafuiala oamenilor de rând cu omul superior

-Isabela Vasiliu-Scraba, Românismul lui Mircea Eliade și „teroarea istoriei”

-Isabela Vasiliu-Scraba, The «Opening   of the skies» in a platonic myth and in   the «Mioritza» ballad.

– Isabela Vasiliu-Scraba: Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la M-rea Brâncoveanu

Isabela Vasiliu-Scraba: Mircea Eliade, Vintilă Horia și un istoric răpit prin Berlinul de est

– Isabela Vasiliu-Scraba: Acad. M. Eliade și neo-iobăgia ideologică post-decembristă

– Isabela Vasiliu-Scraba: Noetica luminii, primul moment privilegiat al participarii la divina lume a Ideilor

– Isabela Vasiliu-Scraba, MIRCEA VULCĂNESCU ÎNTR-UN DICȚIONAR DE HUMANITAS

– Isabela Vasiliu-Scraba: Scrisoare din octombrie 1992 catre Marin Tarangul dupa aparitia in vara anului 1992 a primului studiu din cultura romaneasca despre gandirea filosofului C. Noica: FILOSOFIA LUI NOICA INTRE FANTASMA SI LUCIDITATE.

– Isabela Vasiliu-Scraba: Despre lipsa individualizarii calailor sau Despre personajul anchetatoarei din romanul eliadesc Pe strada Mântuleasa

– Isabela Vasiliu-Scraba, „Rinocerizarea” criteriului biografic la un istoric dilematic

– Isabela Vasiliu-Scraba: DIN DISCIPOLII NECUNOSCUTI AI LUI HEIDEGGER : Constantin Oprișan

– Isabela Vasiliu-Scraba: „Modelul Păltiniș” șI „Modelul Antim”, sau, Inutile liste bibliografice oferite de Noica șI lecturi de poezie religioasă în casa boierească a Olgăi Greceanu

– Isabela Vasiliu-Scraba: Miracolul Bisericii de la Draganescu si o profetie a Parintelui Arsenie Boca

– Isabela Vasiliu-Scraba: Noica despre viitorul culturii europene

ISABELA VASILIU-SCRABA– eseist, filosof, istoric al filosofiei, profesor, inginer chimist dipl. Născută (Scraba) în Bucuresti într-o familie de intelectuali (bunicul, Teodor Scraba, a fost profesor de matematici la Liceul “Aron Pumnul” din Cernăuți; tatăl, Mircea Scraba (1921-1960), om de o aleasă cultură, a fost inginer chimist și poet). Căsătorită (din studenție) cu un strănepot al poetului Bacovia (socrul, avocat Maximilian Vasiliu, a fost nepot de soră al lui Bacovia), Isabela Vasiliu-Scraba urmează, din clasa a VIII-a până în clasa a XI-a, Liceul “Spiru Haret” din București (unde o are ca profesoară de engleză pe Aurelia Voinea, fiica filosofului Mihai Rădulescu  și autoare de manuale de liceu). Ultimul an învață la Liceul «I.L. Caragiale » unde susține bacalaureatul. Studii universitare la Facultatea de Chimie din cadrul Institutului Politehnic din București. Studii post-universitare de filosofie la Sorbona (1988, 1991), la Universitatea Liberă din Bruxelles (1988), la Universitatea din München (1990) și la Universitatea din Nisa (1991).
Între 1979 și 1984 lucrează ca ingineră chimistă la I.A.M.N. (București). Între 1985 și 1992 învață în paralel germana (5 ani), engleza (2ani), italiana (3 ani), spaniola (2 ani), latina (2 ani) și greaca veche (3 ani).
În 1989-1990 (sem.II) și 1990-1991 (sem.I) la Universitatea din București, predă, ca profesor invitat, două cursuri despre Im. Kant. Ca profesor suplinitor predă germana la Liceul “L.Blaga” din București (1992-1993). Din 1991 participă  la colocvii naționale și internaționale, colaborând cu eseuri filosofice în volumele unor congrese și simpozioane internaționale.
A publicat peste 200 de studii, articole și eseuri de istoria ideilor, critică literară, filosofie și istoria filosofiei în diferite reviste de cultură precum: „Tribuna” (Cluj-Napoca), în revista „Acolada“ (Satu Mare) scoasă de poetul Radu Ulmenau, în rev. „Discobolul” (Alba Iulia) ,  în rev.  “Oglinda Literara” (Focșani) scoasă de Gheorghe Andrei Neagu,  în rev.  “Vatra Veche” (Târgu Mureș),  în rev. “Conta” (Piatra Neamț),  „Constelații diamantine” (Craiova),  “Nord Literar” (Baia Mare), “Poesis” (Baia Mare) , “Viata Românească” (Bucuresti),  “Convorbiri literare” (Iași),  “Steaua” (Cluj-Napoca), “Familia” (Oradea), “Asachi” (Piatra Neamț ), “Archaeus” (Baia Mare), “Contemporanul-Ideea Europeană” (București), “Romania liberă” (pagina culturala), “Revista de filosofie”, “Arges” (Pitești), “Origini/Romanian Roots” (SUA), “Observatorul” (Canada), “Clipa” (SUA), “Alternativa” (Canada) etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Din scrierile filozofice ale Isabelei Vasiliu-Scraba, unele sunt intrate in circuitul international prin prezenta lor in marile biblioteci din SUA Italia, Germania etc si prin citarea lor in lucrari straine de specialitate. De exemplu, scrierile despre Noica ale Isabelei Vasiliu-Scraba au fost citate intr-un doctorat sustinut in Anglia in 2014.

Este inclusa in International Who’s Who of Professional & Business Women, ABI, 2001 si in WHO’S WHO IN ROMANIA 2002.

Din referințele științifice în care sunt citate scrieri ale eseistei Isabela Vasiliu-Scraba

Advertisements