ORICE ANEXARE IN PLAN POLITIC A ACESTUI SITE CULTURAL ESTE ABUZIVĂ
Scriitoarea nu a fost niciodată înscrisă în vreun partid politic Nu are simpatii politice nici pentru actualele,nici pentru fostele orientări politice din România.

Fisa wikipedia inainte de vandalizare

Fișa „Isabelei Vasiliu-Scraba” din Wikipedia.ro (confiscată de un grup cu interese ascunse: IsabelaVS-WIKIPEDIAro19 ) a fost sistematic vandalizată de birocratul MyComp care a îndepărtat din titlurile cărților ei publicate la Slobozia începând cu anul 1992 si informațiile referitoare la studiile ei post universitare de filozofie în Occident (Franța, Belgia si Germania, în 1988, 1990 si 1991) si studiile post-universitare de limbi străine moderne (engl., germ., it., spaniolă) si clasice (greaca veche si latina) în țară, între 1985-1992, precum și informația privitoare la anii universitari 1989-1990 (sem. II) și 1990-1991 (sem.I) când a predat un curs despre Im. Kant la Universitatea din București (vezi Who’s who in Romania 2002, p. 702). Înainte de vandalizarea de către MyComp (administrator al Wikipediei ascuns după mai multe pseudonime, ca „DieselEngineRo” în 10 aprilie 2018 ștergând informația că I. V.-S. „a participat la seminariile private ținute de Anton Dumitriu la domiciliul său”), fișa de prezentare a eseistei Isabela Vasiliu-Scraba a fost tipărită pe hârtie în SUA, în volumele Filozofi români, Memphis, SUA, 2011, pp. 60-62 ; în vol. Eseiști români, Memphis, SUA, 2011, pp. 145-148 ; precum și în vol. Autori români, Memphis, SUA, 2011, pp. 141-143, FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba. Fișa nevandalizată a apucat să fie inclusă în 2009 într-o carte a unui universitar clujan, profesor de jurnalism (Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009, Prefata de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2009, p. 363-366).  Din anul 2011 MyComp a îndepărtat toate cele 34 de articole (la fișa „G. Liiceanu” sunt trecute 25 de articole, un wikipedist anonim scriind pe 16 ian. 2012 că Isabela Vasiliu-Scraba ar fi o „scriitoare care nu-i place lui LiiceanuMyComp” ; remarcabil este că pe „Internet Movie Database”, G. Liiceanu, trimis de comuniști în Germania capitalistă cu o bursă Humboldt între 1982 și 1984, apare drept „mare anti-comunist”, deși cripto-comunismul său a ieșit la iveală în 2010 când a cenzurat din a doua ediție a Jurnalului portughez ținut de Mircea Eliade tocmai informațiile despre crimele regimului comunist).

Din referințele științifice în care sunt citate scrieri ale eseistei Isabela Vasiliu-Scraba

– Isabela Vasiliu-Scraba: Scriitori invizibili

– Isabela Vasiliu-Scraba, Misterul creaturii în hieroglifă vulcănesciană

– Isabela Vasiliu-Scraba, Incursiuni în spiritualitatea ortodoxă (Andrei Scrima)

– Isabela Vasiliu-Scraba: Locul filozofului Mircea Vulcănescu în Scoala sociologică a lui Gusti

– Isabela Vasiliu-Scraba: Filozoful Mircea Vulcănescu și părintele Arsenie Boca, personaje ale romanului eliadesc „Noaptea de Sânziene” (Paris, 1955)

– Isabela Vasiliu-Scraba: Nae Ionescu, sau, credința creatoare de cultură

– Isabela Vasiliu-Scraba: Wikipedia.ro confiscată de o mafie cu interese ascunse

– Isabela Vasiliu-Scraba, „Rinocerizarea” criteriului biografic la un istoric dilematic

– Isabela Vasiliu-Scraba: Filozoful Mircea Vulcănescu într-un dicționar de Humanitas, sau, M. Vulcănescu în zdrăngănit de tinichele

– Isabela Vasiliu-Scraba: “ORICE MARE INTELIGENȚĂ BASCULEAZĂ ÎNTRE RELIGIE ȘI FILOZOFIE” (Petre Țuțea)

– Isabela Vasiliu-Scraba,  „Un sceptic bolnav de veșnicie”, sau, Pasiunile cerești ale lui Cioran  (Cioran și Mircea Vulcanescu)

– Isabela Vasiliu-Scraba: Două traduceri trădătoare în cărțile lui Cioran

– Isabela Vasiliu-Scraba: SCRISOARE DESCHISĂ catre dl Aurelien Demars 

– Isabela Vasiliu-Scraba: Cioran, un mistic în lumea filozofiei

– Isabela Vasiliu-Scraba: Monada fără ferestre a incompetenței unui editor al lui Nae Ionescu

– Isabela Vasiliu-Scraba, O privire filozofică asupra istoriei României

– Isabela Vasiliu-Scraba: Nae Ionescu despre superbia animi

– Isabela Vasiliu-Scraba, Timpul amintirii…

– Isabela Vasiliu-Scraba, O enigmatică pictură a Sfântului Arsenie Boca aflată în mijlocul Bucureștiului

– Isabela Vasiliu-Scraba, Indicii de manipulare în eseistica unui fost discipol al lui Noica: dl Ion Papuc

– Isabela Vasiliu-Scraba, A fost Culianu turnător al savantului Mircea Eliade?

– Isabela Vasiliu-Scraba, „Contemplația înțelegătoare” a filozofului Nae Ionescu

– Isabela Vasiliu-Scraba, Posibilă decriptare a filozofiei lui Nae Ionescu,  sau,  Jocuri conceptuale provocate de Kant

– Isabela Vasiliu-Scraba, O încercare soteriologică : soluția metafizică naeionesciană

– Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica ființei în viziunea lui Nae Ionescu

– Isabela Vasiliu-Scraba, Concepte cheie în metafizica lui Nae Ionescu

– Isabela Vasiliu-Scraba, Marile spirite sunt cele rebele: Titu Maiorescu

– Isabela Vasiliu-Scraba, Fake News despre Culianu suspendat în neantul unei noi „forme de remarcare” (Radu Boroianu, 2015)

– Isabela Vasiliu-Scraba: “Părul lung şi blond al lui I. P. Culianu”

– Isabela Vasiliu-Scraba: Despre G. Liiceanu şi despre plagierea de tip “inadequate paraphrase” la Patapievici

– Isabela Vasiliu-Scraba, Peregrinările lui Cioran prin textele asceto-mistice ale Filocaliei sibiene

– Isabela Vasiliu-Scraba: Misterul needitării OPERELOR COMPLETE ale filozofului Noica

– Isabela Vasiliu-Scraba: Partea 2, Himera discipolatului de la Păltiniș, pretext de fină ironie din partea lui Noica 

– Isabela Vasiliu-Scraba, Cunoașterea-reamintire, cosmogonie și metamorfozele lui Hyperion 

– Isabela Vasiliu-Scraba, Hyperion’s cosmogonic visions as remembrance (as Platonic «anámnesis») 

– Isabela Vasiliu-Scraba, L’ESSENCE NOUMENALE DE L’AMOUR 

– Isabela Vasiliu-Scraba: ON THE NOUMENAL ATEMPORALITY OF LOVE 

– Isabela Vasiliu-Scraba: Cioran și culisele Filocaliei sibiene, sau, Parintele Arsenie Boca, poeta Zorica Lațcu si poetul Nichifor Crainic în colectivul de traducere a Filocaliei românești 

ISABELA VASILIU-SCRABA– eseist, filosof, istoric al filosofiei, profesor, inginer chimist dipl. Născută (Scraba) în Bucuresti într-o familie de intelectuali (bunicul, Teodor Scraba, a fost profesor de matematici la Liceul “Aron Pumnul” din Cernăuți; tatăl, Mircea Scraba (1921-1960), om de o aleasă cultură, a fost inginer chimist și poet). Căsătorită (din studenție) cu un strănepot al poetului Bacovia (socrul, avocat Maximilian Vasiliu, a fost nepot de soră al lui Bacovia), Isabela Vasiliu-Scraba urmează, din clasa a VIII-a până în clasa a XI-a, Liceul “Spiru Haret” din București (unde o are ca profesoară de engleză pe Aurelia Voinea, fiica filosofului Mihai Rădulescu  și autoare de manuale de liceu). Ultimul an învață la Liceul «I.L. Caragiale » unde susține bacalaureatul. Studii universitare la Facultatea de Chimie din cadrul Institutului Politehnic din București. Studii post-universitare de filosofie la Sorbona (1988, 1991), la Universitatea Liberă din Bruxelles (1988), la Universitatea din München (1990) și la Universitatea din Nisa (1991).
Între 1979 și 1984 lucrează ca ingineră chimistă la I.A.M.N. (București). Între 1985 și 1992 învață în paralel germana (5 ani), engleza (2ani), italiana (3 ani), spaniola (2 ani), latina (2 ani) și greaca veche (3 ani).
În 1989-1990 (sem.II) și 1990-1991 (sem.I) la Universitatea din București, predă, ca profesor invitat, două cursuri despre Im. Kant. Ca profesor suplinitor predă germana la Liceul “L.Blaga” din București (1992-1993). Din 1991 participă  la colocvii naționale și internaționale, colaborând cu eseuri filosofice în volumele unor congrese și simpozioane internaționale.
A publicat peste 200 de studii, articole și eseuri de istoria ideilor, critică literară, filosofie și istoria filosofiei în diferite reviste de cultură precum: „Tribuna” (Cluj-Napoca), în revista „Acolada“ (Satu Mare) scoasă de poetul Radu Ulmenau, în rev. „Discobolul” (Alba Iulia) ,  în rev.  “Oglinda Literara” (Focșani) scoasă de Gheorghe Andrei Neagu,  în rev.  “Vatra Veche” (Târgu Mureș),  în rev. “Conta” (Piatra Neamț),  „Constelații diamantine” (Craiova),  “Nord Literar” (Baia Mare), “Poesis” (Baia Mare) , “Viata Românească” (Bucuresti),  “Convorbiri literare” (Iași),  “Steaua” (Cluj-Napoca), “Familia” (Oradea), “Asachi” (Piatra Neamț ), “Archaeus” (Baia Mare), “Contemporanul-Ideea Europeană” (București), “Romania liberă” (pagina culturala), “Revista de filosofie”, “Arges” (Pitești), “Origini/Romanian Roots” (SUA), “Observatorul” (Canada), “Clipa” (SUA), “Alternativa” (Canada) etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Din scrierile filozofice ale Isabelei Vasiliu-Scraba, unele sunt intrate in circuitul international prin prezenta lor in marile biblioteci din SUA Italia, Germania etc si prin citarea lor in lucrari straine de specialitate. De exemplu, scrierile despre Noica ale Isabelei Vasiliu-Scraba au fost citate intr-un doctorat sustinut in Anglia in 2014.

Este inclusa in International Who’s Who of Professional & Business Women, ABI, 2001 si in WHO’S WHO IN ROMANIA 2002.

Din referințele științifice în care sunt citate scrieri ale eseistei Isabela Vasiliu-Scraba