2018CioranPeregrinare

IsabelaVS-2018CioranPeregrinare/1 aprilie 2018/19580 car./2555cuv.

Isabela Vasiliu-Scraba, Peregrinările lui Cioran prin textele asceto-mistice ale Filocaliei sibiene  

Sursă : https://isabelavs2.wordpress.com/emil-cioran/2018cioranperegrinare/

Motto : „Încercările i-au dovedit de Sfinți, iar sfințenia este superioară vieții și morții” (Sf. Arsenie Boca pictat în biserici)

 

Perioada Războiului pentru Basarabia răpită de Stalin (și încă vreo câțiva ani după războiul pierdut) a reprezentat pentru Emil Cioran răgazul în care a învățat „două lucruri: engleza și româna”. Fratelui său îi scria prin 1947 că „în afară de poezie, metafizică și mistică nimic n-are nici o valoare” și că universul ar fi „o cenușă în prefacere al cărei rost nu-l înțelege nimeni” (Cioran, Scrisori către cei de-acasă, București, 2014, p. 44 și p. 45). Pentru a-și perfecționa româna citise „în special Biblia”. Dar foarte probabil și primele patru volume ale Filocaliei apărute la Sibiu între 1945 și 1948 prin grija ieromonarului Arsenie Boca, faimosul stareț de la Sâmbăta supranumit „Sfântul Ardealului”.

Bursierul Cioran ajunsese în Franța în noiembrie 1937, cam la o lună după ce un tipograf comunist îi tipărise Lacrimi si sfinți, volum   „de adnotări pentru și împotriva religiei”, un fel de „auto-biografie mascată” (Cioran) scrisă cu obișnuita lui înclinație spre exces, după ce un an de zile își împărțise lecturile între mistici și vieți de sfinți (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran- prophète de la vraie sainteté, URL http://www.scribd.com/doc/187765196/Isabela-Vasiliu-Scraba-Emil-Cioran-prophete-de-la-vraie-saintete ). Insăși originala epistemologie blagiană îi părea a fi avut la bază „experiența intimă a misterului” (Cioran), experiență personală prin care Lucian Blaga ar fi „ajuns la problema cunoașterii ecstatice ” (ibid.).

Pentru Vintilă Horia, minus-cunoașterea (sau „cunoașterea ecstatică”), legată de o „zonă ireductibilă la precizările rațiunii”,   ar fi la filozoful Blaga „cea mai completă și rafinată modalitate de pătrundere a realității” (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Vintila Horia ca istoric al filozofiei româneşti). „Metafizicianul misterului”dublat de filozoful culturii (cf. Bazil Munteanu, Panorama literaturii române, în fr., Paris, 1938 ; în românește, 1996, după traducerile în engl., germ., it., pt.), dar și de poetul, dramaturgul și autorul romanului de sertar Luntrea lui Caron (1991) îi apăruse lui Cioran drept unul dintre scriitorii cei mai desăvârșiți „deoarece s-a ridicat la același nivel pe toate planurile în care s-a realizat” (Cioran).

In „cenușa aflată în prefacere”, cum descrisese Cioran istoria anilor de după cel de-al doilea război mondial, întâia sa carte în franceză (Précis de décomposition, 1949) a fost premiată cu 50000 fr. (Premiul „Rivarol”, 1951) la vremea când fratele si sora lui supraviețuiau cu greu condițiilor de exterminare din temnițele comuniste. Si pentru Lucian Blaga (candidat în anii cincizeci la Premiul Nobel, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade și brațul lung al inchiziției comuniste) Securitatea condusă de Alexandru Drăghici (fugit în 1990 la Budapesta) aranjase o implicare într-un „lot” de deținuți politic (lotul doctorului M. Iubu). Ocupația sovietică de după 23 august 1944, l-a „inspirat” pe Lucian Blaga să scrie că „între gratii aripile sunt chiar și pentru păsări o povară” (în Anton Pan, 1958).

Cioran prețuia în mod special aforistica din Lacrimi și sfinți, carte pe care a redactat-o într-un moment când a trăit „o adevărată luptă” cu sine însuși. Credea că „e cea mai bună scrisă în românește” (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran -un mistic în lumea filozofiei http://fr.scribd.com/doc/235621503/IsabelaVasiliuScrabaReferatColocviu2014Cioran ). De la   profesorul de metafizică Nae Ionescu pe care Cioran îl admira atât de mult încât îl însoțea la curs fără să-i fie asistent, el reținuse că „religia merge mult mai în adâncime” decât orice altă cale de cunoaștere. In anul când a fost cadru didactic la Liceul ortodox din   Brașov (1936-1937), Cioran a trăit o adevărată criză religioasă.

Intâmplarea a făcut ca din anul 1937 să dateze și manuscrisul românesc cu scrieri mistico-ascetice pregătite la Muntele Athos pentru tipar. Textul manuscris al Filocaliei a fost copiat de Părintele Arsenie Boca și adus de la Sfântul Munte în vara anului 1939 (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran și culisele Filocaliei sibiene, sau, Părintele Arsenie Boca, poeta Zorica Lațcu și poetul Nichifor Crainic în colectivul de traducere al   Filocaliei românești ; https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-tradufilocalia5/ ). Ajuns supraviețuitor al temnițelor comuniste (asemenea milioanelor de români închiși de mercenarii ocupantului sovietic), ieromonahul Arsenie Boca avea să-i picteze la Biserica din Drăgănescu pe mulți dintre autorii mistici cuprinși în Filocalie: Sf. Dionisie Areopagitul, Sf. Grigore de Nissa, Sf. Ioan Hrisostomul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Scărariul, Sf. Efrem Sirul, Sf, Ioan Damaschin, Sf. Simeon Noul Teolog, Sf. Grigore din Nazianz, Macarie Egipteanul, Sf. Antonie cel Mare, etc. (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre mistica luminii în pictura Bisericii de la Drăgănescu ; https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-ghius/ ). In biserica supra-numită „Capela Sixtină a Ortodoxiei Românești” pereții pictati „povestesc” de trecut dar și de viitor. Aici sunt menționate cele patru momente de criză ale cristologiei, când în secolul XIX și în secolul XX a fost (și va fi în viitor) negată divinitatea lui Hristos cu argumente similare celor ce au făcut necesare Sinodul I de la Niceea   din 325 d. H. și Sinodul IV de la Calcedon din 451 d.H.

„Cufundat în lectura misticilor, credeam că-i înțeleg”, îi va spune Cioran prin anii optzeci lui Ion Deaconescu amintindu-și de „tentația misticismului” experimentată la 26 de ani: „Am trăit clipe când te afli dincolo de aparențe. O înfiorare năvalnică te surprinde pe neașteptate. Te simți cuprins de o plenitudine extraordinară…Cele câteva momente de iluminare trăite de mine m-au condus la înțelegerea fericirii supreme de care vorbesc misticii. În afara fericirii supreme la care suntem chemați în mod cu totul excepțional și numai pentru scurt timp, nimic nu mai posedă adevărată existență. Trăim în regatul umbrelor. Oricum, din Paradis (ca și din Infern) nu te mai întorci niciodată același care ai fost” (Cioran, http://fr.scribd.com/doc/70857079/Caiet-2-Cioran ).

Ecoul „întoarcerii din Paradis” – păstrat neîntinat de nici o răzvrătire a lucidității, aroganței și cinismului său obișnuit (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Ideas- A Variable Background in Cioran’s Writings, URL http://isabelavs.go.ro/Discip/CAP8.html ) -, transpare explicit într-o scrisoare către părinți, când fratele și sora lui au suportat fără de vină torturile, foamea și frigul din temnițele comuniste (fratele mai mic zece ani, sora mai mare întemnițată doar patru ani, suficienți însă pentru a-i scurta viața la 58 de ani). „Nu trebuie să vă lăsați copleșiți” –le-a scris Cioran de la Paris părinților săi. „Din moment ce aveți credință în Dumnezeu, adică singura mângâiere valabilă care există sub soare, mi se pare că sînteți destul de înarmați pentru a suporta orice suferință”. Amintindu-și încercările prin care a trecut familia sa odată cu întemnițarea Virginiei și a lui Aurel, Cioran recunoaște peste ani că atunci „ar fi trecut de partea lui Dumnezeu”. În scrisoarea către ai săi are și revelația falsei sale necredințe: „poate nu sunt în fond atât de nedincios pe cât par”, le mai scrie el la 16 aprilie 1949.

Pe lângă Biblie, Cioran citise din biblioteca Bisericii oficiate de preotul ortodox Vasile Beldeanu volumul întâi al Filocaliei . Aici este descris dracul întristării care – spre deosebire de toți ceilalți draci care „fac sufletul iubitor de plăceri.. -, nu primește să facă aceasta, ci el taie și usucă prin întristare orice plăcere a sufletului…Simbolul acestui drac este năpârca al cărei venin copleșește veninul celorlalte animale” (Evagrie în Filocalia, vol. I, Sibiu, 1945).

Cioran transpune In volumul Razne, redactat la Paris în acei ani în românește, fragmentul din Evagrie Ponticul în felul urmăror: „În a roade măduva vieții, există un vierme mai necruțător decât toți viermii, mai insinuant decât târâtoarele, mai harnic decât moliile și mai crud ca râmele văzute și nevăzute, este iadul vârât în tine, este Tristețea” (Cioran, Razne, București, 2012, p. 25).

In multe din scrisorile trimise în țară Cioran își manifestă convingerea că „Eminescu este intraductibil : nu merge în nicio altă limbă” (27 nov. 1976), precum și nemărginita sa admirație față de limba românească : „Limba noastră e una din cele mai expresive. Am fost adânc mișcat zilele trecute, când am dat peste „Căci te priveam cu ochi păgâni” –„păgâni” e tulburător și nu are forță decât în românește. Ce absurditate să scrii în limbile astea „civilizate”, convenționale !” (Emil Cioran către fratele lui, 23 ian 1979). După pierderea unui nepot el îi scrie la Sibiu lui Relu Cioran următoarele: „Cuvântul PĂMÂNTENI mă obsedează dintotdeauna. Ce limbă extraordinară avem, mai ales când vrei să vorbești despre zădărnicia vieții !” (Scrisori către cei de-acasă, București, 2014, p. 93). Pe 27nov. 1976 îi scria iarăși fratelui său că „limba noastră e cea mai poetică din câte cunosc sau intuiesc. Ce noroc și totuși ce nenorocire. Un popor condamnat la izolare” (Cioran).

Fără să aibe de unde afla că în culisele traducerii Filocaliei se găsea și o excepțională poetă mistică – Zorica Lațcu, elenista devenită monahie (Maica Teodosia) la prima mânăstire desființată de securiștii lui Nikolski/ Nicolau/ Grumberg aflat 12 ani în structurile de vârf ale Securității anti-românești înființată în 1948 de colonelul sovietic Ana Pauker -, neștiind nici că marele poet Nichifor Crainic lucrase vreo patru luni la stilizarea traducerii Filocaliei , Cioran îl lăudase pe profesorul Stăniloae pentru frumusețea limbii românești în care fuseseră traduse primele patru volume ale Filocaliei (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran și culisele Filocaliei sibiene, sau, Părintele Arsenie Boca, poeta Zorica Lațcu și poetul Nichifor Crainic în colectivul de traducere al Filocaliei românești ; https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-tradufilocalia5/ ).

Dar nu numai față de fostul deținut politic Stăniloae își exprimase Cioran admirația pentru reușita traducerii Filocaliei sibiene. Și unui prieten din perioada „Criterionului” îi scrisese Cioran cu entuziasm despre limba traducerii Filocaliei . In comunism prietenul său Petru Manoliu (1903-1976) fusese închis (ca și sora lui Cioran) în lagărul de exterminare de la Canalul Dunărea-Marea Neagră pentru un articol pe tema acelui masacru făptuit de ruși la Katyn și apoi ani de zile pus de ei pe seama nemților. Romancierului și dramaturgului P. Manoliu cenzura comunistă nu acceptase să-i publice decât traduceri (de ex. : Th. Mann, Muntele vrăjit, cu pagini lipsă din traducere). Multe din scrierile sale originale sunt si astăzi în manuscris. Acestui prieten din tinerețe care în vara anului 1943 susținuse (alături de Sandu Tudor și de Anton Dumitriu) un referat în Cenăuții mitropolitului Tit Simedrea (colocviu la care Noica a vorbit despre „Cunoaștere și asceză”) Cioran i-a scris în 1974 că uneori visează la o „colibă , departe de lume”, unde să poată „citi Filocalia , în românește, desigur. Ce limbă extraordinară avem !” (Cioran lui Petru Manoliu, 17 ian 1974).

 

Autoare: Isabela Vasiliu-Scraba

Cuvinte cheie: Cioran, Filocalia sibiană, Zorica Lațcu, Nichifor Crainic, Martiri ai temnițelor comuniste, Părintele Arsenie Boca, Biserica Drăgănescu, Isabela Vasiliu-Scraba.

 

REPERE BIBLIOGRAFICE

  1. Radu Portocală, Emil Cioran – sfârșitul furat, în „Jurnalul literar”, București, nov. 2001, p. 1 și 21, sau http://www.scribd.com/doc/187763386/Radu-Portocala-Cioran-Sfarsitul-furat .
  2. Emil Cioran în conștiința contemporanilor săi din exil. Crestomație de Gabriel Stănescu, Ed. Criterion Publishing, Bucuresti, 2007.
  3. Ion Varlam, Pseudo-România. Conspirarea deconspirării, Ed. Vog, București, 2004.
  4. Titus Bărbulescu, Mircea Vulcănescu, prefață la vol. : M. Vulcănescu, Războiul pentru întregirea neamului, Ed. Saeculum I.O., București, 1999, pp. 5-17.
  5. Isabela Vasiliu-Scraba, Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, în rev. „Viața Românească”, nr. 7-8/2000, pp.176-181, sau http://www.scribd.com/doc/191641168/isabela-vasiliu-scraba-nae-si-vulcanescu .
  6. Titus Lateș, Emil Cioran: lecturile din tinerețe, în volumul (cu un aparat bibliografic alcătuit de Titus Lateș) : Studii de istorie a filozofiei românești, VII, Ed. Academiei, București, 2011, pp. 88-93.
  7. Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran prophete de la vraie saintete (a propos de Mircea Vulcănescu) , comunicare susținută la Colocviul internațional Cioran -vezi înregistrarea http://www.youtube.com/watch?v=2BHknoJPFpg , Colocviu   organizat (în mai 2011 cu ocazia centenarului nașterii lui Cioran) de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Referatul citit la colocviu a fost publicat în rev. „Origini. Romanian Roots”, SUA, July-Dec. 2011, pp.22-25, fiind un document „ascuns” în 2013, împreună cu alte 43 scrieri ale mele, de paza segmentului românesc al internetului, ca să nu fie parcurs la http://www.scribd.com/doc/187765196/Isabela-Vasiliu-Scraba-Emil-Cioran-prophete-de-la-vraie-saintete .
  8. Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran, un mistic în lumea filozofiei, referat pentru Colocviul internațional Cioran, Univ. „Lucian Blaga”, Sibiu, 8-11mai 2014, publicat pe hârtie în rev. „Vatra veche”, Târgu-Mureș, Anul VI, nr.4/ 64, aprilie 2014, pp. 14-15 și în nr. 5/ 65, iunie 2014, pp. 16-18, URL http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-CioranMistic15.htm .
  9. Isabela Vasiliu-Scraba, Două traduceri trădătoare în cărțile lui Cioran, pe hârtie în rev. „Curtea de la Argeș”; Anul V, Nr. 10/ 47, oct. 2014, p.6, sau http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-CioranTraducere4.htm .
  10. Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscată de o mafie cu interese ascunse, pe hârtie în rev. „Vatra veche”, Anul VI, nr.2 (62), febr. 2014, pp.46-50, sau http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-WIKIPEDIAro19.htm .
  11. Emil Cioran, Razne, București, 2012.
  12. Isabela Vasiliu-Scraba, În labirintul răsfrângerilor. Nae Ionescu prin discipolii săi: Petre Țuțea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulcănescu și Vasile Băncilă, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, ISBN 973-8134-05-6; on-line https://fr.scribd.com/doc/153762785/IsabelaVasiliuScrabaNaeDiscipoli .
  13. Isabela Vasiliu-Scraba, ”Tăcerea descriptivă” a lui Nae Ionescu, în rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, anul XIII, 16-31 ianuarie 2014, nr.273/2014, pp. 15-16-17, sau http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-VulcanNae9-mantuirea.htm .
  14. Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran prin lăutărismul lui Pleșu. Despre inocularea rușinii de a fi român, în rev. „Acolada”, Satu Mare, 1/2011, p.17, sau http://www.scribd.com/doc/167071165/Isabela-Vasiliu-Scraba-Cioran-prin-l%C4%83ut%C4%83rismul-lui-Ple%C5%9Fu-Despre-inocularea-ru%C5%9Finii-de-a-fi-roman .
  15. Isabela Vasiliu-Scraba, Pasiunile cerești ale lui Cioran, în rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, anul XIII, 1-15 aprilie 2014, nr.278/2014, p.22-23.
  16. Isabela Vasiliu-Scraba, Scrisoare deschisă către dl A. Demars, în rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, anul XIV, 1-15 aprilie 2015, nr.302/2015.
  17. Isabela Vasiliu-Scraba, Aiud: hidra cripto-comunistă contra vetrei monahale de la Râpa Robilor, în rev. „Origini/ Romanian Roots”, nr. 11-12/ 2009, p.24; http://www.scribd.com/doc/189886227/Isabela-Vasiliu-Scraba-Aiud-Hidra-cripto-comunista-contra-vetrei-monahale-de-la-Rapa-Robilor , precum și înregistrarea mea despre sfârșitul filozofului Mircea Vulcănescu, de la Colocviul „Mircea Vulcănescu”, Tecuci, 25 nov. 2012 http://www.youtube.com/watch?v=6kuhSDeAnVQ .
  18. Fișa Isabelei Vasiliu-Scraba din WIKIPEDIA înainte de a fi vandalizată de birocratul MyComp, URL https://fr.scribd.com/doc/168346109/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba .
  19. Isabela Vasiliu-Scraba, O carte premiată sub șocul „sperieturii cu termeni grecești”: TIMP și ETERNITATE (Ed. Paideia, 2000) a lui Virgil Ciomoș, http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-CiomosTimpEternitate5.htm .
  20. Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la Mânăstirea Brâncoveanu; URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/21 .

21.Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Bisericii de la Drăgănescu şi o profeţie a Părintelui Arsenie Boca, URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-bisericadraganescu11/ ; sau o variantă anterioară http://www.romanianstudies.org/content/2011/03/miracolul-bisericii-de-la-draganescu-si-o-profetie-a-parintelui-arsenie-boca/ .

  1. Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu şi Părintele Arsenie Boca, URL http://www.clipa.com/print_a4876-Isabela-Vasiliu-Scraba-Olga-Greceanu-si-Parintele-Arsenie-Boca.aspx .

23.Isabela Vasiliu-Scraba, Legile Părintelui Arsenie Boca, legile veacului viitor, URL http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IVSLegiArsenieBoca7.htm .

  1. Isabela Vasiliu-Scraba, Vedere în duh şi viziune filozofică, sau Părintele Arsenie Boca şi Nae Ionescu, URL http://www.romanianstudies.org/content/2013/01/parintele-arsenie-boca-si-nae-ionescu-vedere-in-duh-si-viziune-filozofica-de-isabela-vasiliu-scraba/ .
  2. Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii închisorilor în viziunea lui Mircea Eliade si a Părintelui Arsenie Boca, URL http://www.nord-literar.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46 .
  3. Isabela Vasiliu-Scraba, Misterul totalității la două personaje ale romanului Noaptea de Sânziene : Călugărul Anisie (/Arsenie Boca) și filozoful Petre Biriș (/Mircea Vulcănescu), în rev. „Acolada”, Satu Mare, anul XI, nr. 10 (119) oct. 2017, p.13; https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/personajroman/ .
  4. Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Vulcănescu şi alţi cărturari martiri ai temniţelor, publicat în rev. „Nord literar”, Baia Mare, nr. 2 (105), febr. 2012;URL http://www2.nord-literar.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=1155 .
  5. Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa de individualizare a călăilor, sau Despre lipsa individualizării anchetatoarei din romanul eliadesc „Pe Strada Mântuleasa”,   URLhttp://fr.scribd.com/doc/172501135/IsabelaVScrabaEliadeStrMantuleasa .
  6. Isabela Vasiliu-Scraba, Paradigma „Arsenie Boca-Părăian” din seria Eliade-Culian’ și Noica-Liicean’, în rev. „Acolada”, Satu Mare, nr. 10 (83) oct. 2014, URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-boca3paraian/ .
  7. Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre mistica luminii în pictura Părintelui Arsenie Boca: https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-ghius/ .

30.Isabela Vasiliu-Scraba, Centenar ZORICA LAȚCU (/Maica Teodosia), în rev. „Acolada”, Satu Mare:, anul XI, nr. 5 (114), mai 2017, p.19; https://isabelavs2.wordpress.com/isabelavs-zoricateodosia/ ; despre Zorica Lațcu vezi și înregistrarea de la Colocviul de filozofie din 16 nov. 2017, Tecuci : https://www.youtube.com/watch?v=Eq1YVyNek60&t=371s .

 

Autoare: ISABELA VASILIU-SCRABA, vezi fișa scriitoarei înainte de vandalizarea ei de către birocratul Mycomp care îndepărtează din ro.wikipedia.org informațiile despre studiile ei post-universitare si din titlurile cărților pe care eseista le-a publicat în post-comunism:

https://isabelavs2.files.wordpress.com/2014/12/fisa-din-wikipedia-ro.pdf .

 

Sursă : https://isabelavs2.wordpress.com/emil-cioran/2018cioranperegrinare/

Advertisements