IsabelaVS-ZoricaTeodosia

IsabelaVS-ZoricaTeodosia/ 25 nov. 2017/23823 car.

Isabela Vasiliu-Scraba, Centenar ZORICA LAȚCU (/Maica Teodosia)

Sursa: https://isabelavs2.wordpress.com/isabelavs-zoricateodosia/ .

 

Motto: „Va da neamul Românesc atâta mulțime de mucenici încât îi va întrece ca număr pe toți mucenicii neamurilor creștine de până atunci” (1940, Vedenie a maicii Veronica de la M-rea Vladimirești)

 

Argumentarea teologică în favoarea veridicității dezvăluirilor duhovnicești din vedeniile maicii Veronica îi aparține episcopului martir Nicolae Popovici al Oradiei care a încercat (fără folos, prin scriosoarea din 20 decembrie 1951) să-l determine pe neșcolitul călugăr Ilie Cleopa de la M-rea Slatina să renunțe la criticile sale nefondate. În fapt, previziunile ei sumbre privitoare la „plămădirea pământului românesc cu sânge de martiri” s-au adeverit istoric prin cei peste optsutedemii de deținuți politici exterminați după gratii din milioane de întemnițați. Criticile ierom. Ilie Cleopa se nimeriseră în anii cincizeci a consona cu doleanțele regimului securisto-comunist de a desființa prin indiferent ce pretext mănăstirile la care era înghesuiala cea mai mare de pelerini. Or, după ocupația sovietică a României, existau trei locuri mai căutate de credincioși: Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Mânăstirea Vladimirești și Mânăstirea Antim din București. Ca să anihileze frecventarea predicatorilor si a duhovnicilor vestiți, din prima a fost îndepărtat (în noiembrie 1948) starețul ieromonah Arsenie Boca, supranumit Sfântul Ardealului, a doua a fost desființată, iar din Antim, starețul care aprinsese în 1944 candela Maicii Domnului (/Rugul aprins) a fost izgonit, „la trei zile după ce a venit Patriarhul Justinian Marina” (vezi Vasile Vasilachi, De la Antim la Pocrov, Ed. Eikon, 2015, p. 235).

Maica Benedicta (/acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga) observase cu justețe că niciunul dintre cultele religioase minoritare în România care după 1990 au tot invocat persecuțiile suferite în comunism „n-a avut un Rug aprins…”, acea ucenicie isihastă și școală a sfințeniei, „extraordinară ca efect” cultural, gândindu-se la frumusețea creației martirului Sandu Tudor, omorât în temnița Aiudului, mai precis la Acatistul Rugului Aprins. Dar și la poeziile mistice ale doctorului Vasile Voiculescu, bătut în temnița politică până a ajuns „cu șirea spinării frântă” (Maica Bededicta, Cuvinte duhovnicești, înregistrare pe youtube, https://www.youtube.com/watch?v=vUPqXXg-QNE ). Din poezia acestui martir al temnițelor comuniste (categorie ștearsă instantaneu de administratorii din umbră ai enciclopediei ro.wikipedia.org, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscată de o mafie cu interese ascunse; https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-wikipediaro19/ ), fosta universitară (de mare prestigiu) a recitat următorul fragment al poeziei Scafandru : „Te-am căutat o vreme în pietre – mai apoi/ Mi-am înălțat râvnirea să Te găsesc în stele/ Sclipea ca o mijire din taina Ta în ele. / Si te-am chemat cu nume de slavă si război./ Acum m-afund în mine, în oarba mea genune,/ Intr-un ocean de patimi cu fundul nepătruns, / Sargasă de păcate, si n-am puteri deajuns,/   Plăpând scafandru-n tainic veșmânt de rugăciune/ Da bâjbâi pân’ la Tine, cu-ntinse mâini nebune/ Tu-n scoica-nchisei inimi, mărgăritar ascuns” (dr. Vasile Voiculescu, Călătorie spre locul inimii, 1994). De altfel, volumul din 1994 îngrijit de Radu Voiculescu, unul din cei doi fii ai poetului martirizat la peste șaptezeci de ani în închisoarea comunistă are prefața scrisă de acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga.

Cu un an înainte de închiderea Mânăstirii condusă de maica Veronica, în noaptea de 29/30 martie 1955 trupe de peste douăsute de securiști condusi de generalul N.K.V.D. Boris Grumberg alias Nicolschi (alias Alexandru Nicolau) le arestează măicuțele fecioare de la Vladimirești (vezi Monahismul ortodox și puterea comunistă în România anilor cincizeci, Ed. Partener, 2009, pp. 80-83) împreună cu duhovnicul lor, preotul Ioan Iovan care fusese trimis în 1947 de Sfântul Ardealului la Mănăstirea de lângă Tecuci și care avea să fie arestat în comunism de trei ori, prima dată între 1955 si 1964, a doua oară în 1966 și a treia oară în 1970 (vezi vol.: Părintele Ioan Iovan. Mărturisitorul iubirii). Printre cele 340 de persoane arestate și brutalizate atunci de oamenii lui Nicolschi (din conducerea Securității, vezi Lista cu cadrele de Securitate, 1949-1989 sub coordonarea lui Marius Oprea, alcătuită în 2006 de Armand Goșu,   Stejărel Olaru, etc.) se afla si poeta Zorica Lațcu devenită în 1950 Maica Teodosia.

În mai 1948 poeta (care era angajată la Institutul Român de Lingvistică din Cluj) fusese trimisă grabnic de Părintele Arsenie Boca la Vladimirești, chiar înainte de terminarea sfintelor Sărbători de Paște pe care poeta venise să le petreacă la Mănăstire, așa cum obișnuia să facă din 1944 când familia ei (de frica bombardamentelor) a sfătuit-o să nu se întoarcă acasă și cum va face după revenirea la Brașov, bucuroasă a-l regăsi la Sâmbăta de Sus pe arhim. Serafim Popescu.

Zorica Lațcu provenea dintr-o familie de intelectuali, tatăl, avocat, era prefectul Brașovului. Fusese o elevă strălucită, compunând poezii de pe băncile școlii. Din familie a primit o educație aleasă, știa de mică limba germană si franceza, iar la Universitatea clujană avusese cei mai de seamă profesori pe care acea universitate i-a avut vreodată. Din amintirile Aspaziei Oțel Perescu (întemnițată în ultimul an de facultate) aflăm că Zorica Lațcu locuia în zilele ei libere la Mănăstirea din Sâmbăta de Sus într-o chilie pusă la dispoziție de duhovnicul ei, starețul Mănăstirii Brâncoveanu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Parintele Arsenie Boca, poeta Zorica Lațcu si poetul Nichifor Cainic în culisele Filocaliei românești; a se vedea și art. Isabela Vasiliu-Scraba, Radu Gyr despre falsificarea istoriei literare la „acrobatul” George Călinescu).

Zorica Lațcu, una din cele mai bune studente a eminentului elenist Stefan Bezdechi, fusese cooptată de acad. Sextil Pușcariu în colectivul de redactare a Atlasului lingvistic (și al Dicționarului Limbii Române) chiar de la absolvirea limbilor clasice. Despre poezia ei, Prof. Univ. Dimitrie Popovici spunea studenților de la litere că „a reușit să atingă cerul poeziei pure”. Fusese debutată de teologul, poetul si academicianul Nichifor Crainic care i-a publicat „Epitafuri antice” în „Gândirea” (an XX, nr. 8/ 1941, p.429). Până la arestare, Zorica Lațcu avea publicate volumele Insula albă (Ed. Dacia Traiană, Sibiu, 1944; Osana Luminii (volum dedicat Părintelui Arsenie Boca, Editura Episcopiei Cluj, 1948) și Poemele Iubirii (Ed. Ramuri, Craiova, 1949). Manuscrisele a patru volume de poezii compuse după 1949 („Icoane pentru paraclis”; „Din pribegie”; „Grădina Doamnei” si „Alte poezii”) au fost tipărite după niște copii din Biblioteca Astra (Sibiu) și din arhiva Mitropolitului Iustin Moisescu donată Bibliotecii Ecumenice din Iași (vezi Zorica Lațcu –Teodosia, Poezii, ed.I-a, Ed. Semne, 1999; ed.II-a Ed. Sofia, București, 2008 si vol.: Monahia Teodosia (Zorica) Lațcu, Ție, Doamne îți voi cânta, Ed. Doxologia, Iași, 2013).

La vremea când fostul stareț de la Sâmbăta refăcea M-rea Prislop găsită în paragină (văruind, săpând o fântână, comandând clopot și construind o clopotniță în stil athonit, precum și o cameră pentru cazarea pelerinilor) Părintele Arsenie Boca ar fi trebuit să primească o scrisoare de la poeta devenită maică. El n-a primit rândurile trimise de Zorica Lațcu pe 30 dec. 1950 pentru că întreaga corespondență a Mănăstirii Prislop era cu grijă selectată de Securitatea care îl va aresta* pe Sfântul Ardealului din ian. 1951 pentru 14 luni, trimițându-l Canalul „morții” (Dunărea-Marea Neagră) după nenumărate bătăi ale anchetatorilor care vroiau să adune informații compromițătoare pentru întemnițarea episcopului Nicolae Popovici.

În scrisoarea neajunsă la destinatar, Zorica Lațcu (/Maica Teodosia) îi povestește duhovnicului ei despre „Sfântul dar al Călugăriei” din primul ei an la Mănăstirea Vladimirești (vol.II, Părintele Arsenie Boca în dosarele Securității, Sibiu, Ed. Agnos, 2014, pp.696-699). Scăpată cu viață de regimul de exterminare din anii închisorii de la Miercurea Ciuc (unde a fost martirizată maica Mihaela /fosta profesoară Marieta Nicoară), poeta a locuit până în 1970 într-un sat din apropierea Brăilei împreună cu o fostă maică de la M-rea Vladimirești. Apoi Zorica Lațcu a putut să stea „într-un ungher ce i-a mai rămas din casa părintească de la Brașov” (Părintele Ioan Iovan. Mărturisitorul iubirii, p.22). De publicat nu i s-a permis în comunism să publice decât traduceri în îndrumătoare bisericești și în calendare bisericești tipărite „la Sibiu și chiar la Timișoara” (p.23). Teodor Bodogae, fost profesor de istorie bisericească la Academia Teologică din Sibiu (si fost coleg de studenție cu Părintele Arsenie Boca) i-a mai solicitat colaborarea la traducerile din Sfinții Părinți, fără însă a se ajunge să-i fie tipărită toată opera de traducătoare: din Sf. Ioan al Crucii, Sf Isaac Sirul (Cuvântări ascetice), Sf. Simion Noul Teolog (Imne si Cuvântări), Sf. Grigore de Nyssa, Origen, etc. În februarie 1990 Maica Teodosia are bucuria să se poată întoarce la M-rea Vladimirești proaspăt redeschisă. Aici trece la cele veșnice câteva luni mai târziu, pe 8 august 1990.

Pentru cinstirea martirilor temnițelor comuniste, între 1992 si 1999, s-a înălțat la Râpa Robilor din Aiud monumentul „Calvarul Aiudului”, conceput de arh. Anghel Marcu (decedat în 1998) și N. Goga (decedat în 1995). Deși pe internet e prezentată semnificația „laică” invocând „crucea neamului românesc”, monumentul ne pare o ilustrare a poeziei Crucile din volumul închinat de Zorica Lațcu Părintelui Arsenie Boca: „Inspre tărâmul celalalt, / E loc închis cu gard înalt; / Dar am vazut, printre uluci, / Atatea cruci, atatea cruci… / Parea tot locul tintirim, / Pazit cu zbor de Heruvim, …/ Atatea cruci mi s-au parut / Că toate una s-au facut. /O cruce mare stralucea, / Sub greul ei un om zacea./ Tu cum de poti sa le mai duci, / Atatea cruci, atatea cruci?…”

Teologii ar putea aici dezvolta tema preluării suferinței unui creștin de către Domnul nostru Iisus expusă de Părintele Arsenie Boca în „predicile vii” de pe zidurile Bisericii de la Drăgănescu, în volumul Cuvinte vii și în „Cărarea împărăției”.

In mod filozofic, aceiași idee este prelucrată și de poetul (absolvent de Teologie) Lucian Blaga într-o creație cu titlul de camuflaj care se termină cu versurile: „Mai departe nu m-aș duce./ Dă-te, dă-te doar puțin mai/ într-o parte. Fă-mi și mie/ loc pe cruce”. Probabil că poezia „Johann Sebastian Bach (luând parte la patimi)” a fost una dintre creațiile poetice scrise când începuse calvarul și pentru marele filozof care-l văzuse pe faimosul stareț de la Sâmbăta de Sus purtând „căciula mitului”.

 

 

Note și comentarii marginale:

 

*In anul desființării Mănăstirii Vladimirești, Părintele Arsenie Boca este din nou „arestat preventiv”. Dar nu pe 11 noiembrie, cum scrie Adrian N. Petcu, luându-se după data ștampilei Procuraturii Militare din Timișoara (Părintele Arsenie Boca în arhivele Securității, vol. II, Sibiu, 2014, p.672), ci pe 20 septembrie 1955. Prin tortură securiștii au obținut 9 declarații, șase în septembrie : pe 21, pe 26, pe 27, pe 28, pe 29 și pe 30 sept. și trei declarații în octombrie, pe 1, pe 3 și pe 5oct. Altă eroare a acestui cercetător C.N.S.A.S. (căruia nu-i trece prin cap să refacă istoria prin citirea în paralel a memorialisticii foștilor deținuți politic sau a altor izvoare diferite de cele oferite de tabăra foștilor torționari, cum ar fi de pildă volumul lui Fabian Seiche, Martiri și mărturisitori români ai secolului XX. Închisorile comuniste din România, Ed. Agaton, Făgăraș, 2010, ediția a II-a, 2015) a rezultat dintr-o neatentă citire a foilor îndosariate: Adrian Nicolae Petcu a sărit peste cuvântul „preventiv” (A. N. Petcu, Părintele Arsenie Boca în percepția poliției politice din România, postat pe 29 sept. 2014 pe www.mărturisitorii.ro ). Cercetătorul Adrian N. Petcu n-ar fi trebuit să scrie că Părintele Arsenie Boca a fost „condamnat șase luni”, când Părintele a fost „deținut preventiv”. Duhovnicul de la Prislop a fost în realitate închis prin prelungiri ale Mandatului de arestare preventivă valabil 2 luni, emis la patru zile după arestare. Din al doilea volum Părintele Arsenie Boca în arhiva Securității (Sibiu, Ed. Agnos, 2014, 47 lei) se constată că pe formularul completat după arestarea din 20 sept. 1955 nu scrie că ar fi fost arestat, ci „prevenit în ziua de 20 IX 1955” (la p. 692). Schingiuit în diverse locuri de detenție neîncălzite iarna (Timișoara, Jilava, Ocnele Mari, Oradea) din 20 septembrie 1955 până pe 7 aprilie1956, Părintele Arsenie Boca a contractat probabil tuberculoza menționată în 4 februarie 1964 de informatorul Iulian Nicoară din Sibiu, care specificase că din cauza tuberculozei „medicii i-au interzis postul” acestui călugăr riguros, „exagerat în pretențiile de viață curată”. Ca să ne facem azi o idee despre adevărata identitate a unor anchetatori ar trebui luat aminte la următorul pasaj din amintirile unui fost deținut politic: Unui anchetator venit de la „centru”, arestatul Liviu Brânzaș îi atrăgea atenția (în 1951-1952) asupra maghiarei vorbită de anchetatorii de la Oradea : „Nu ați observat dumneavoastră cine sunt cei care anchetează aici și ce limbă vorbesc ?” (pr. Liviu Brânzaș, Jurnal din închisoare : Raza din catacombă, București, 2001, p. 64). Recomandăm citirea cărții lui Radu Teodoru, România ca o pradă (Ed. Lucman, 2005) cu același discernământ cu care trebuiesc parcurse mediatizatele texte confecționate de   Volodea Tismăneanu, fiul stalinistului L. Tismăneanu din garda veche a Anei Pauker.

 

RERERE BIBLIOGRAFICE:

– Radu Voiculescu, Vasile Voiculescu. Anii de detenție, Buzău, 1993.

– Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscată de o mafie cu interese ascunse; https; sau o variantă mai scurtă; http://blogideologic.wordpress.com/2013/06/02/isabela-vasiliu-scraba-wikipedia-ro-citita-printre-randuri/ ; pe hârtie în rev. „Vatra”, Târgu Mureș, febr. 2014, pp.46-49, vezi: http://digital-library.ulbsibiu.ro/dspace/bitstream/123456789/974/2/Vatra%20veche%20-%202%20-%202014.pdf ).

– Isabela Vasiliu-Scraba, „Rinocerizarea” criteriului biografic la un istoric dilematic (Andrei Pippidi); extrase au apărut pe hârtie în revista lunară de literatură si artă „Acoalda”, Satu Mare, nr.10 (95), octombrie 2015 (anul IX), p.11 și p.18; on-line: http://www.romanianstudies.org/content/2016/02/isabela-vasiliu-scraba-rinocerizarea-criteriului-biografic-la-un-istoric-dilematic-2/ : sau tot pe internet :   http://www.totpal.ro/isabela-vasiliu-scraba-rinocerizarea-criteriului-biografic-la-un-istoric-dilematic/, într-un an, cca. 1400 afișări.

I. Gh. Savin, Mistica și ascetica ortodoxă, București, 2013, p.72.

– Dan Lucinescu, Părintele Arsenie Boca –un sfânt al zilelor noastre, Bucureşti, 2009.

– Părintele Arsenie Boca, Cărarea împărăției, Deva, 2006.

– Părintele Arsenie Boca, „Cuvinte vii”, Deva, 2006.

– Părintele Arsenie Boca, Biserica de la Drăgănescu, „Capela Sixtină” a ortodoxiei românești, Deva, 2005.

– Părintele Arsenie Boca,Omul, zidire de mare preț, Ed. Credința strămoșască, 2009.

– Părintele Arsenie Boca, Fericirea de a cunoaşte calea, Ed. Credinţa strămoşască, 2010

– Isabela Vasiliu-Scraba, Părintele Arsenie Boca, Zorica Lațcu și Nichifor Crainic în culisele Filocaliei românești; on-line https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-tradufilocalia5/; vezi și înregistrarea de la Colocviul de filozofie (16 nov. 2017, Tecuci ; https://www.youtube.com/watch?v=Eq1YVyNek60 .

– Părintele Arsenie Boca, Geneza picturii, în vol. „Capela Sixtină” a ortodoxiei românești: Biserica de la Drăgănescu, Deva, 2005, p. 16.

– Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea martirică a părintelui Arsenie Boca, un adevăr ascuns ; online, URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/.

– Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre mistica luminii în pictura Părintelui Arsenie Boca, în rev. „Acolada”, Satu Mare, nr. 2 (99) februarie 2016, p.13 ; https://www.scribd.com/doc/187826934/IsabelaVasiliuScrabaMisticaLuminiiBoca.

– Benedict Ghiuș, Taina răscumpărării în imnografia ortodoxă, București, Editura Institutului Biblic si de misiune al B.O.R, 1998.

– Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Bisericii de la Drăgănescu şi o profeţie a Părintelui Arsenie Boca ; on-line URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-bisericadraganescu11/ . Extrase au fost publicate separat http://www.romanianstudies.org/content/2011/03/miracolul-bisericii-de-la-draganescu-si-o-profetie-a-parintelui-arsenie-boca/ . A se vedea înregistrarea preotului Savian Bunescu prezentând pictura Părintelui Arsenie Boca din Biserica Drăgănescu de la minutul 5.44, partea I-a ; http://www.petru.jigorea.com/?p=1705 , 45.58 minute și partea a II-a, mai scurtă, de 44.33 minute ; http://www.petru.jigorea.com/?p=1790 .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu şi Părintele Arsenie Boca ; http://www.actualitateairl.com/index.php?option=com_content&view=article&id=3132:ziarul-actualitatea-irl-isabela-vasiliu-scraba-olga-greceanu-i-printele-arsenie-boca&catid=50:religie&Itemid=71 ; sau în rev. „Clipa”, SUA, februarie 2013 ; http://www.clipa.com/print_a4876-Isabela-Vasiliu-Scraba-Olga-Greceanu-si-Parintele-Arsenie-Boca.aspx .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Legile Părintelui Arsenie Boca, legile veacului viitor ; URL http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IVSLegiArsenieBoca7.htm ;       sau https://fr.scribd.com/doc/191832093/IsabelaVScrabaLegiArsenieBoca .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Vedere în duh şi viziune filozofică, sau Părintele Arsenie Boca şi Nae Ionescu ; extrase în http://www.romanianstudies.org/content/2013/01/parintele-arsenie-boca-si-nae-ionescu-vedere-in-duh-si-viziune-filozofica-de-isabela-vasiliu-scraba/

– Isabela Vasiliu-Scraba, De vorbă cu Părintele Arsenie Boca în Pangarul de la M-rea Cheia, în rev. „Cetatea culturală”, Cluj-Napoca, Seria V, anul XVI, Nr. 32 (130), mai 2015, pp. 26-29 ; on-line https://fr.scribd.com/doc/200767486/IsabelaVasiliuScrabaArsenieBocaPangar ; sau https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-arseniebocapangar/ . Extrase cu modificări (nepermise) ale editorului în volumul : Părintele Arsenie Boca. Mângâietorul celor necăjiți. Noi mărturii minunate. Ed. Ortodoxia, București, 2015, pp. 29-31.

– Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa de individualizare a călăilor, sau Despre lipsa individualizării anchetatoarei din romanul eliadesc „Pe Strada Mântuleasa” ; URL http://fr.scribd.com/doc/172501135/IsabelaVScrabaEliadeStrMantuleasa .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea spirituală în receptarea din țară și visul premonitoriu al lui Eliade, pe hârtie în rev. „Argeș”, Pitești, Anul VIII (XLIII), Nr.12 (318), dec. 2008, p. 36, https://fr.scribd.com/doc/234897986/IsabelaVasiliuScrabaReceptareEliade si în „Revista Română”, Iași, nr. 55/ 2009, pp 16- 17, http://astra.iasi.roedu.net/pdf/nr55p16-17.pdf.

– Sofian Boghiu, Benedict Ghiuș, duhovnicul inimii, Ed. România Creștină,1998.

– S. Rădulescu-Zoner, Poporul Român anti-semit? în rev. Căminul Românesc, an 30, nr.2 (117), iunie 2011.

-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade și brațul lung al inchiziției comuniste, pe hârtie fagmente au apărut în rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, nr. 269/2013, p.12, URL https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-eliadewikipedii5/ .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu, în unica şi în dubla ei înfăţişare, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2000 ; on-line http://www.isabelavs.go.ro/Nae_Ionescu/CAP_IV.html .

– Isabela Vasiliu-Scraba, În labirintul răsfrângerilor. Nae Ionescu prin discipolii săi: Petre Țuțea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulcănescu și Vasile Băncilă, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000 ; on-line https://fr.scribd.com/doc/153762785/IsabelaVasiliuScrabaNaeDiscipoli .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre Scoala trăiristă inițiată de Nae Ionescu, în rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, nr.258, pp.4-5 ; sau https://fr.scribd.com/doc/171686934/IsabelaVasiliuScrabaNaeIonescuScoalaTrairista .

 

-Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre arherul istoric întrupat de Mircea Eliade, pe hârtie în rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, nr. 253/2013, pp. 4-6, sau http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-8Noica-Tabor.htm.

– Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii închisorilor în viziunea lui Mircea Eliade si a Părintelui Arsenie Boca ; pe hârtie   în rev. „Tribuna” (Cluj-Napoca), nr. 255/2013, pp.9-10, sau, o variantă mai scurtă, în rev. „Nord literar”, Baia Mare, nr. 2 (93), februarie 2011, http://www.nord-literar.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46; sau https://fr.scribd.com/doc/191186479/IsabelaVScrabaEliadeArsenBoca   . Iată și un scurt comentariu la acest eseu : „Va multumesc pentru acest minunat articol, de fapt o analiza atat de pertinenta asupra romanului lui Eliade. Voi citi cu mare bucurie tot ceea ce-mi trimiteti. In vremurile tulburi pe care le traim avem nevoie de astfel de texte, de astfel

de idei si sentimente care ne pot zidi sufleteste. Lumina Invierii sa va aduca spor de binecuvantare cereasca.Sarbatori fericite! Pr. Simion Felecan, München”.

-Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade și detractorii lui, sau Răfuiala oamenilor de rând cu omul superior, pe hârtie fragmente au arărut în rev. „Acoalda”, Satu Mare, nr.4, aprilie 2014, p.15 sau https://fr.scribd.com/doc/225083365/IsabelaVasiliuScrabaEliadeDetractori , URL, http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-EliadeDetractori4.htm.

-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade la 25 de ani de la moarte, pe hârtie în rev. „Acoalda”, Satu Mare, nr.10, octombrie 2011, p.6, 7, si 26, online la http://www.scribd.com/doc/167095578/Isabela-Vasiliu-Scraba-In-%C5%A3ara-lui-Mircea-Eliade-la-25-de-ani-de-la-moartea-acestuia-%C5%9Fi-la-30-de-ani-dup%C4%83-moartea-discipolului-s%C4%83u-Sergiu-Al-George , sau   URL http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-11Precizari-Wendy_despreCulianu.htm.

-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade despre neo-platonismul din arta lui Camilian Demetrescu, pe hârtie în rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, nr. 264/2013, pp. 28-29, sau http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-Eliade10-Camilian.htm sau online în Revista „Agero” din Stuttgart, https://fr.scribd.com/doc/168929559/IsabelaVasiliuScrabaEliadeCamilianDemetrescu .

– Părintele Arsenie Boca, Cărarea împărăției, Deva, 2006.

– Isabela Vasiliu-Scraba, Academicianul Mircea Eliade și neo-iobăgia ideologică post-decembristă, în rev. „Acolada”, Satu-Mare, nr. 3 (100)/ 2016 ; https://www.scribd.com/doc/200150811/IsabelaVasiliuScrabaAcadEliade ; sau https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-acadmieliade/ .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Paradigma Arsenie Boca/ Părăian după modelul Noica/ Liicean’ și Eliade/ Culian’, în rev. „Acolada”, Satu Mare, nr. 10 (83) oct. 2014, p.18; on-line în revista canadiană „Alternativa”; http://www.alternativaonline.ca/IVS1501.html ; ori https://fr.scribd.com/doc/246393473/IsabelaVasiliuScrabaBocaParaianEliadeCulianNoicaLiicean .

Autoare: Isabela Vasiliu-Scraba (vezi fisa scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba din Wikipedia.ro înainte de a fi vandalizată de birocratul MyComp care a șters din titlurile cărțior scriitoarei si informațiile despre studiile ei post-universitare de limbi străine în România și de filozofie în occident; http://www.scribd.com/doc/168346109/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba).

 

Sursa: https://isabelavs2.wordpress.com/isabelavs-zoricateodosia/ .

 

Cuvinte cheie: „poeta și traducătoarea Zorica Lațcu”, „Părintele Arsenie Boca” , „Rugul Aprins”, „martirii temnițelor comuniste”, „poetul martir, dr. Vasile Voiculescu”, „Mânăstirea Vladimirești”, „maica Veronica”, „Isabela Vasiliu-Scraba”.

 

Advertisements