IsabeaVS-Boca-Nae9

IsabelaVS-Boca-Nae9.rtf/4 martie 2016/24035car./3406cuv.

Isabela Vasiliu-Scraba, Vedere în duh şi viziune filozofică, sau, Părintele Arsenie Boca şi Nae Ionescu

Sursa https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabeavs-boca-nae9/

Motto: “Când omul uită să se întrebe în ce parte stă izvorul mântuirii lui, se ofilesc câmpurile şi se întristează, sterpe, păsările. Ce admirabil simbol al solidarităţii omului cu întreg Cosmosul”, M. Eliade, Un amănunt din Parsifal, 1938.

Intr-una din zilele lui octombrie 1949, Parintele Arsenie Boca vorbea la Mânăstirea Prislop de existenţa conştiinţei religioase care poate să nu se manifeste dacă forţa conştiinţei eului “o ţine în nemişcare” (v. Părintele Arsenie Boca, “Cuvinte vii”, Deva, 2006, p.167). Cu ani în urmă, profesorul de metafizică Nae Ionescu (audiat de Boca pe când era student la Belle Arte) definise spiritualitatea occidentală prin autonomia gândirii omului ce se consideră pe sine centrul lumii (cf. Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu, în unica şi în dubla ei înfăţişare, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2000, http://www.isabelavs.go.ro/Nae_Ionescu/CAP_IV.html ).

Cumva asemănător diferenţiase acum două conştiinţe paralele fostul stareţ de la Sâmbăta de Sus. Dar filozoful Nae Ionescu (1890-1940) observase în plus că autonomia gândirii are drept consecinţă disoluţia spiritului metafizic. După Nae Ionescu, latinitatea orientală n-ar participa la spiritualitatea occidentală pentru că are un plus de smerenie care-i face pe latinii din estul Europei să nu plaseze omul în centrul lumii. Aceasta ar duce la o semnificativă deosebire dintre Orientul şi Occidentul european, în cadrul aceleiaşi culturi ce-şi are la bază miracolul grec şi creştinismul (1).

Interesantă însă ne pare nu atât asemănarea dintre cele două gânduri, a unui faimos filozof şi a unui stareţ înduhovnicit, cât mai ales deosebirea. Fiindcă varianta existenţială în care omul se consideră centrul lumii şi cea în care se vădeşte smerenia creaturii în faţa atotputerniciei Domnului nostru Iisus, în opinia stareţului de la Sâmbăta de Sus (și apoi de la Prislop), n-ar fi independente una de alta. Între conştiinţa eului care reduce lumea la eul cunoscător şi conştiinţa religioasă ar fi chiar un război nevăzut. Intr-un fel, cele două spiritualităţi (de tip oriental şi de tip occidental) ar fi îngemănate în aceeaşi fiinţă omenească, în care, “cu sau fără voia ei”, se dă o luptă între conştiinţa trufaşă şi conştiinţa smerită (2).

Pe 2 noiembrie 1949, Părintele Arsenie Boca evidenţiază într-o altă predică “nemulţumirea lui Iisus” faţă de păcatele minţii: făţărnicia, prejudecata şi viclenia, toate trei definind fariseismul.

Prejudecata prin care scrierile Părintelui Arsenie, “opere teologice fundamentale” (3), sînt înadins ignorate de cercurile teologilor de azi am remarcat-o la începutul anului 2012, când în pangarul Patriarhiei nu se găsea în luna ianuarie nici una din cărţile acestui călugăr isihast, pe care Mircea Eliade (care scria că-l mai văzuse în două rânduri înainte de plecarea în Anglia), vroia să-l întrebe în iulie 1942 “ca pe un mare sfânt” cum s-a împăcat cu Istoria, cum poate rămâne în afară de Timp cu tancurile şi artileria alături (4).

Făţărnicia post-comunistă a celor care se prefac a-l preţui pe Sfântul Ardealului persecutat fără-ncetare în comunism o sesizasem încă din anul Centenarului naşterii Părintelui Arsenie Boca (1910-28 nov.1989) când a trebuit sa ajung la Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus ca să aflu de la un membru al Comisiei de canonizare că “despre sfinţi, despre o personalitate ca a Părintelui Arsenie Boca nu ne interesează câte ore, de ce şi unde a fost închis” (5).

Dar însăşi neinspirata idee de la Mânăstirea din satul Săndica de a clona unele din picturile Părintelui Arsenie Boca are la bază nu atât făţarnica preţuire a lor, cât oarece vicleşug spre a atrage acolo credincioşii mai naivi care au evlavie la Sfântul Arsenie Boca (încă nerecunoscut de oficialități). Făţarnice apar şi laudele dintr-un articol din “Ziarul lumina” (2008) despre sculptura iconostasului Bisericii Elefterie cel nou din Bucureşti în condițiile în care nu se aminteşte nimic despre fresca din bolta altarului înfăţişând-o pe Maica Domnului cu Iisus pictat de Părintele Arsenie Boca în zeghe de puşcăriaş (6). Uitându-mă întâmplător la televizor am remarcat cum impresionanta frescă este “ocolită” și în filmările oficiale din interiorul frumoasei Biserici din apropierea Operei. Pe internet, oarece viclenie se vede în paginile dedicate Părintelui Arsenie Boca unde biografia celui martirizat arată de ca şi cum ar fi fost concepută de comun acord cu securiştii care l-au bătut la 79 de ani si vor să-şi ascundă fapta, terorizînd maicile de la Sinaia și de la Prislop să nu spună nicicând adevărul asupra morţii Părintelui. Născut cu un an înaintea Părintelui Arsenie Boca, preotul Dimitrie Bejan spunea pe 17 decembrie 1993 (într-un interviu înregistrat) că securiştii l-au bătut “la poartă şi în casă” până în decembrie 1989, când i-au spus că de-acum încolo “e liber” (v. video Părintele D. Bejan, Amintiri din trecut postat de andreizgo).

Cât despre făţărnicie, ce poate fi mai semnificativ decât publicarea de foi selectate din dosarele de urmărire a Părintelui Arsenie Boca însoțite de redifuzarea perspectivei organelor represive, pe 8 decembrie 2012 la Paris (la Saint Suplice) organizîndu-se chiar şi o expoziţie cu documente CNSAS… din dosare contrafăcute (vezi Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la Mânăstirea Brâncoveanu; URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/21 ). (Există o carte extrem de voluminoasă şi de interesantă în partea unde sînt publicate pagini din manuscrisele de la Sinaia: Părintele Arsenie: Omul îmbrăcat în haină de in si Ingerul cu cădelniţa de aur , Deva, 2008 în care editorul s-a trecut co-autor, publicând si neinspiratele sale predici, făcându-se totodată a nu fi aflat nici de moartea martirică a călugărului iconar, nici de bătăile din perioada anchetărilor securiste ale Părintelui Arsenie Boca, silit să-și tot aștearnă de hârtie auto-biografia.).

Ştiind de toate câte au fost şi câte vor mai fi, Iisus ar fi dat “pentru toate veacurile” (scrie Părintele Arsenie Boca) pedeapsă fariseilor: “să răspundă de sângele prorocilor ce s-a vărsat de la începutul lumii până la ei” (v. Părintele Arsenie Boca, Prislop, 2 nov. 1949, în vol. “Cuvinte vii”, Deva, 2006, p.178).

In articolul meu “Miracolul Bisericii de la Drăgănescu şi o profeţie a Părintelui Arsenie Boca”, URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-bisericadraganescu11/ (7), observasem cum aceasta biserică se singularizează nu numai prin prorocirea conţinută de fresca din absida altarului “povestind” martiriul cuviosului Ştefan cel nou, trecut în lumea de dincolo pe 28 noiembrie (cum avea sa treaca si Parintele Arsenie Boca în 1989), sau prin indicarea Elenei Ceauşescu (tot în altar) prin scena în care Sfântul Ioan Gură de Aur predică din Evanghelie lângă statuia Eudoxiei spunând “Iarăşi se tulbură Irodiada…iarăşi cere pe tipsie capul lui Ioan”, ci şi prin alte întâmplări de-a dreptul miraculoase. Primul miracol este însuşi faptul că a fost pictată de Părintele Arsenie Boca. Apoi că a apucat să fie vizitată de teologul profesor Nichifor Crainic (1889-1972) care i-a „pecetluit” valoarea, comunicând impresiile sale fostului stareț care odinioară reînviase „cu viata si cu propăvăduirea sa duhul Filocaliei în viaţa religioasă a poporului nostru” (prof. D. Stăniloaie, in vol.III al Filocaliei, 1947). Patriarhului Justinian Marina îi reuşise în 1950 mutarea în cadrul Patriarhiei a Comisiei de pictură bisericească de la Ministerul Cultelor, numit de el “Securitatea popilor”. Probabil că fără această trecere n-am fi avut azi nici frescele şi mozaicurile Olgăi Greceanu de la Manăstirea Antim, nici “predicile vii” (apud. Nichifor Crainic) pictate pe zidurile bisericii de la Drăgănescu de fostul stareţ al Mânăstirii Sâmbăta de Sus și apoi Prislop. În al doilea rând miraculoasă este însăşi supravieţuirea monumentului de artă pe care-l reprezintă micuţa biserică aflată la vreo 30 de km de Bucureşti. E suficient să ne gândim că ea se află pe malul lacului de la Mihăileşti, unde N. Ceauşescu vroia să construiască un port, neapărat în locul bisericii. Si cum Părintele Arsenie nu putea fi de acord cu aşa ceva, academiciana cu şcoala pe puncte (cum mai sînt si alţi academicieni chiar din ziua de azi) nu s-a sfiit să-l pălmuiască în mijlocul bisericii în sfânta zi de Paşte a anului 1989 (8). Înverşunarea lor împotriva călugărului iconar nu s-a stins până nu l-au condamnat la o moarte martirică. La Prislop, la înmormântarea Părintelui Arsenie Boca, preotul Savian Bunescu (cf. Mărturii din Ţara Făgăraşului despre Părintele Arsenie Boca, 2004) de la Biserica din Drăgănescu a avut curajul să spună că “a murit ca un martir” (9).

În al treilea rând, ca o minune apare chiar supravieţuirea picturii Bisericii executată de două ori de Părintele Arsenie Boca din 1968 şi până în 1989, în condiţiile în care fresca pictată de el în Biserica de la Bogata Olteană a fost îndepărtată nu prin văruire, ci prin lovituri de ciocan, după ce Părintele Arsenie Boca a fost (a cine ştie câta oară) arestat de Securitate în 1968.

 

Note și comentarii marginale:

  1. Spre a evidenţia generarea feluritelor tipuri de cultură din principii metafizice diferite, Nae Ionescu îşi construise cursul de istoria metafizicii din 1930-1931 pe ideea descrierii fenomenologice a formelor de cultură care nu se succed, ci se înlocuiesc una pe alta, existând însă si false înlocuiri numite “pseudo-morfoze”. Ca să se poată avea o imagine asupra anvergurii gândirii metafizice a acestui faimos profesor, vom mai aminti două idei interesante din acel curs: După Nae Ionescu, tomismul medieval şi-ar trage seva din “filioque”, ca intreg dinamismul apusean, în vreme ce tipul culturii greceşti din antichitate ar avea la bază “substanţialismul”. În limbajul manipulatoriu al timpului nostru, ideea de “cultură europeană” a devenit cvasi-prohibită, pentru că numai cultura a rămas singura armă împotriva manipulării. “Invechita” sintagmă de “cultură europeană” este înlocuită prin “mentalul european” care ar avea la bază autonomia gândirii din tradiţia recentă, de după Descartes.
  2. vezi Părintele Arsenie Boca,Războiul nevăzut, 27 oct. 1949, în vol.,“Cuvinte vii”, Deva, 2008, p.167.
  3. vezi pr. Nicolae Streza,Mărturii despre Părintele Arsenie Boca, Ed. Credinţa strămoşească, 2009, p.269.
  4. vezi Mircea Eliade,Noaptea de Sânziene, vol. II, Bucureşti, Ed. Jurnalul naţional, 2010, p. 177-178.
  5. vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Moartea martirică a Părintelui Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la M-rea Brâncoveanu, în rev “Argeş”, nr.10/2010;https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/ . La Mănăstirea din satul Săndica, decorată cu reproduceri din icoanele pictate de Părintele Arsenie, biserca sfinţită în 2007 e ctitorită de președintele Comisiei de în canonizări amintit în articolul publicat în rev. “Argeş”, nr.10/2010.
  6. vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Martirii închisorilor în viziunea lui Mircea Eliade şi a Părintelui Arsenie Boca,http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IVSsemnMiorita12bis.htm
  7. vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Miracolul Bisericii de la Drăgănescu şi o profeţie a Părintelui Arsenie Boca, în rev. “Oglinda literară”, Anul X, nr.114, iunie 2011, p.7003-7004 ; sauhttps://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-bisericadraganescu11/ .
  8. D-na M.A povestea căfiind în postul Paştelui 1989 la Biserica Drăgănescu, Părintele Arsenie Boca ar fi spus celor veniţi acolo că “este ultimul calendar” (v.Mărturii din Ţara Făgăraşului despre Părintele Arsenie Boca, Ed. Agaton, Făgăraş, 2004, volum îngrijit de ing. Ion Cişmileanu, p.113). Adică anul 1989 este ultimul său an de viaţă. La fel spusese în decembrie 1988 şi la Mănăstirea Prislop să i se scrie 1989 anul morţii pe cruce, cînd şi-a ales locul de înmormântare (ibid.). Din mărturiile maicii Mariana Lupu se ştie că Părintele Arsenie Boca a fost la Mănăstirea Prislop la sfârşitul anului 1988 (v. Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca, Ed. Agaton, Făgaras, 2008, p.51). Dar mărturia d-nei M.A. atestă prezenta Părintelui Arsenie Boca la Drăgănescu de Paşti în 1989 (informaţia despre pălmuirea Părintelui Arsenie Boca nu poate proveni decât de la preotul Bunescu. Fiindcă la venirea Ceauşeştilor în sfânta zi de Paşte a anului 1989, alături de călugărul iconar Arsenie Boca trebuie să fi fost de faţă preotul Savian Bunescu, cel care slujea în altarul acelei biserici). Pe internet este difuzată cu asiduitate varianta falsificată din dosarele de securitate. In dosarele manipulate de angajații Securității care l-au schingiuit la 79 de ani, dosare trimise la CNSAS -din care nici cercetătotul A. N. Petcu, nici alți cercetători n-au publicat toate arestările (de ex, nu este menționată arestarea Părintelui Arsenie Boca in 1968 de care am aflat ducându-mă în 2012 la Bogata Olteană) apare o evidentă contrafacere. Pe 3 martie 1989, la dosar s-a trecut că Părintele Arsenie Boca ar fi fost “imobilizat la pat” (Dosar informativ 110555, p. 16) deoarece ar fi suferit de “paralizie la piciorul stâng” din februarie 1989. În raportul ofiţerului Cocârlea C-tin din ziua de 10 aprilie 1989 iarăşi stă scris că “este paralizat şi imobilizat la pat” (v. Vasile Manea, Studiu introductiv, în vol. Părintele Arsenie Boca, obiectivul “Bratu”, Cluj-Napoca, Patmos, 2009, p.31). In ultimul document din dosar ar fi scris pe 29 sept. 1989 că “este imobilizat la pat şi nu mai prezintă interes pentru securitatea statului” (ibid. p.32). Adrian Nicolae Petcu, mai scrupulos decât Vasile Manea, scrie că pe 7 oct. 1989 s-ar fi aprobat scoaterea de sub urmărire (G. Enache şi Adrian Nicolae Petcu, Părintele Arsenie Boca în atenţia poliţiei politice din România, Galaţi, Ed. Partener, 2009, p.83). Or, este de presupus că permanenta teroare a poliţiei politice nu-i crea nici o bucurie Părintelui care, foarte probabil, îşi primea în chilia de la Sinaia “musafirii” de la securitatea comunistă în pat, vorbind cu ei monosilabic sau deloc. Dacă ar fi fost adevărate toate aceste scorneli referitoare la “imobilizarea la pat ca urmare a unei paralizii din februarie 1989” cum a ajuns oare Părintele Arsenie Boca de Pasti, în 1989 la Drăgănescu? Fiindcă există martori care l-au vizitat în Biserica din satul Drăgănescu în primăvara anului 1989. O altă dovadă a neadevărurilor despre imobilizarea la pat încopciate la dosarul contrafăcut (specialitatea Securităţii!) o constituie mărturia preotului Simion Tudoran care povestea că l-a văzut la Sinaia pe Părintele Arsenie Boca în data de 27 oct. 1989 când acesta i-a spus în sufrageria vilei “mă vezi ultima dată” (v. Mărturii din Ţara Făgăraşului despre Părintele Arsenie Boca, Ed. Agaton, Făgăraş, 2004, p.113). Era chiar cu o lună înaintea morţii martirice a Părintelui Arsenie Boca, relatată de părintele Pantelimon Munteanu (n.1925) de la Mănăstirea Ghighiu.
  9. Iată din înregistrarea Părintelui Pantelimon Munteanu (n.1925) în care se povesteşte moartea martirică a Părintelui Arsenie Boca: “ În 1989 părintele Arsenie spunea celor apropiaţi: ‘nu mă mai vedeţi în curând că aştia mă termină’. (..). Ultimele momente şi le-a petrecut la Sinaia. Trebuie neapărat să scrieţi asta. Am fost la el împreună cu parintele Dometie care a fost ţinut acolo cam o săptămână si nu i-au dat voie să vorbească cu el. Maica de acolo ne spunea că e la Drăgănescu. Părintele Arsenie avea însă un căţel mic, flocos, negru. Unde era părintele, acolo era şi căţelul. Când am văzut căţelul, mi-am dat seama că este acolo. În cele din urmă ni s-a spus că este bolnav şi că nu poate vedea pe nimeni. I se poate trimite doar un pomelnic sau o scrisoare… După trei zile ni s-a spus că a murit părintele. L-au adus şi era aşa cum era: TORTURAT şi CHINUIT. /…/ Nu mi-e frică să spun adevărul, chiar dacă unii mai vor să ascundă acest lucru. Puteţi fi şi un om trimis de cei care l-au torturat şi acum vor cu orice preţ să ascundă adevărul. Eu spun adevărul pe faţă, pentru că mulţi îl ştiu, dar nu îl spun” (cf. Părintele Pantelimon Munteanu de la M-rea Ghighiu, înregistrare din toamna anului 2007). După difuzarea pe internet a acestui pasaj, bătrânul părinte Pantelimon Munteanu (n.1925) a fost mutat de la M-rea Ghighiu (unde fusese primit abia în 1980), iar internetul a fost “curăţat” de respectivul pasaj. (Există în zilele noastre o meserie bine plătită pentru “aranjarea”, după comanda plătitorilor, unor informaţii care circulă pe internetul de limbă românească. Pe pildă, motorul de căutare „Ask”, nu „găsește” paginile web ale scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba,www.isabelavs.go.ro, sau www.isabelavs.blogspot.com și nici www.isabelavs2.wordpress.com pe care Google, bing si Yahoo le găsește imediat). Mărturia referitoare la moartea martirică a Părintelui Arsenie Boca am transcris-o din interviul Părintelui Pantelimon și am citat-o în octombrie 2010 într-un articol publicat pe hârtie de rev. “Arges”, Pitești (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea martirica a Părintelui Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la Mânăstirea Brâncoveanuhttp://www.isabelavs.go.ro/Articole/IVScentenar4ArsenieBoca25sept.htm ; într-un volum de mărturisiri scris de un preot sibian se repovestește despre martiriul Sfântului Arsenie Boca, vezi Pr. P. Vamvulescu, Minunile lui Arsenie Boca. Văzute și nevăzute, Ed. Artemis, București, 2014 ; de semnalat ar mai fi un volum cu interviul din 2007 cenzurat în această parte, volum din 2011 care pe copertă are trecut titlul Mărturia Părintelui Pantelimon). Pe preotul Simion Todoran căruia i s-a anunţat telefonic moartea Părintelui pe 28 noiembrie, marele duhovnic îl văzuse pe 27 oct. 1989 când i-a şi spus că este “ultima dată când ne vedem”(S. Tudoran în vol. Mărturii din Tara Făgăraşului despre părintele Arsenie Boca, Ed. Agaton, 2004, p.113). Locuid la Sinaia, Părintele Arsenie Boca (pensionat pe 1 iunie 1967) se dusese probabil marţi 21 nov. 1989 la Bucureşti să-si ridice pensia. Intr-o notă pentru Securitate este consemnată intenţia sa de a-şi muta pensia la Sinaia. După relatarea preotului N. Boboia din Porumbacu de Sus, Părintele Arsenie Boca s-a întors cu o masină care a fost somată de doi securisti să oprească. Soferul n-a vrut, dar Părintele Arsenie Boca i-a zis că-i rămân cei doi copii pe drumuri fiindcă securiştii îl vor împuşca daca nu opreşte. Din maşina oprită Părintele Arsenie Boca a fost scos cu brutalitate şi apoi bătut cu sălbăticie (despre schingiuirea în pădure a Părintelui Arsenie povestește și pr. Petre Vamvulescu). E foarte probabil că şoferul l-a transpotat apoi la Sinaia lăsându-l în grija maicilor de acolo, înspăimântate de Securitate să nu sufle nici o vorbă de cele întâmplate. Este foarte probabil că părintele Pantelimon Munteanu (n.1925) împreună cu părintele Dometie au presimtit ceva, fiindcă aveau mare evlavie la Părintele Arsenie. De aceea s-au dus la Sinaia unde au rămas cam o săptămână, cât a durat agonia şi maicile înspăimântate nu i-au lăsat să-l vadă pe cel torturat de organele represive ale statului polițienesc. Despre Părintele Arsenie Boca, preotul din Porumbacu de Sus mai spunea că “ar trebui să fie folosit la facultăţile de teologie, la seminarii, la mânăstiri, în toată ţara. Nu să fie ţinut ascuns” (Pr. Nicolae Boboia, în vol. Mărturii din Ţara Făgăraşului despre Părintele Arsenie Boca, Făgăraş, Ed. Agaton, 2004, p.26).
  10. vezi si Isabela Vasiliu-Scraba,Olga Greceanu şi Părintele Arsenie Boca, în rev. „Acolada”, Satu Mare, nr.1/64, ianuarie 2013, Anul VII, p. 16 şi p.22, sau http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-Arsenie7OlgaGreceanu.htm .

 

 

REPERE BIBLIOGRAFICE

 

-Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscată de o mafie cu interese ascunse, pe hârtie în rev. „Vatra veche”, Anul VI, nr.2 (62), febr. 2014, pp.46-50 ; sau http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-WIKIPEDIAro19.htm .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu, în unica şi în dubla ei înfăţişare, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2000 ; on-line http://www.isabelavs.go.ro/Nae_Ionescu/CAP_IV.html .

– Isabela Vasiliu-Scraba, În labirintul răsfrângerilor. Nae Ionescu prin discipolii săi: Petre Țuțea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulcănescu și Vasile Băncilă, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000 ; on-line https://fr.scribd.com/doc/153762785/IsabelaVasiliuScrabaNaeDiscipoli .

-Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la Mânăstirea Brâncoveanu; URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/21 .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Bisericii de la Drăgănescu şi o profeţie a Părintelui Arsenie Boca ; on-line URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-bisericadraganescu11/ . Extrase au fost publicate separat http://www.romanianstudies.org/content/2011/03/miracolul-bisericii-de-la-draganescu-si-o-profetie-a-parintelui-arsenie-boca/ .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu şi Părintele Arsenie Boca ; http://www.actualitateairl.com/index.php?option=com_content&view=article&id=3132:ziarul-actualitatea-irl-isabela-vasiliu-scraba-olga-greceanu-i-printele-arsenie-boca&catid=50:religie&Itemid=71 ; sau URL http://www.clipa.com/print_a4876-Isabela-Vasiliu-Scraba-Olga-Greceanu-si-Parintele-Arsenie-Boca.aspx .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Legile Părintelui Arsenie Boca, legile veacului viitor ; URL http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IVSLegiArsenieBoca7.htm .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Vedere în duh şi viziune filozofică, sau Părintele Arsenie Boca şi Nae Ionescu, extrase în http://www.romanianstudies.org/content/2013/01/parintele-arsenie-boca-si-nae-ionescu-vedere-in-duh-si-viziune-filozofica-de-isabela-vasiliu-scraba/ .

– Isabela Vasiliu-Scraba, De vorbă cu Părintele Arsenie Boca în Pangarul de la M-rea Cheia ; https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-arseniebocapangar/ . Extrase cu modificări (nepermise) ale editorului în volumul : Părintele Arsenie Boca. Mângâietorul celor necăjiți. Noi mărturii minunate. Ed. Ortodoxia, București, 2015, pp. 29-31.

– Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran lăudând traducerea Filocaliei, sau, Parintele Arsenie Boca, poeta Zorica Lațcu si poetul Nichifor Crainic în culisele Filocaliei românești, on-line https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-tradufilocalia5/ ; sau http://fr.scribd.com/doc/230417806/IsabelaVasiliuScrabaTraduFilocalia .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii închisorilor în viziunea lui Mircea Eliade si a Părintelui Arsenie Boca, URL http://www.nord-literar.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46 .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Vulcănescu şi alţi cărturari martiri ai temniţelor, publicat în rev. „Nord literar”, Baia Mare, nr. 2 (105), febr. 2012; URL http://www2.nord-literar.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=1155 .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa de individualizare a călăilor, sau Despre lipsa individualizării anchetatoarei din romanul eliadesc „Pe Strada Mântuleasa” ; URL http://fr.scribd.com/doc/172501135/IsabelaVScrabaEliadeStrMantuleasa .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Paradigma „Arsenie Boca-Părăian” din seria Eliade-Culian’ și Noica-Liicean’, în rev. „Acolada”, Satu Mare, nr. 10 (83) oct. 2014 ; URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-boca3paraian/ .

– Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre mistica luminii în pictura Părintelui Arsenie Boca ; extrase în „Acolada”, Satu Mare, nr.2 (99) februarie 2016 ; https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-ghius/ .

 Autoare: Isabela Vasiliu-Scraba

Fișa Isabelei Vasiliu-Scraba din WIKIPEDIA înainte de a fi vandalizată de birocratul MyComp, URL https://fr.scribd.com/doc/168346109/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba .

Sursa : https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabeavs-boca-nae9/

Advertisements