IsabelaVS-ArsenieBocaPangar

IsabelaVS-ArsenieBocaPangar/ 15 mai 2017/ 20073 car./2825 cuv.

Isabela Vasiliu-Scraba, De vorba cu Părintele Arsenie Boca în Pangarul de la Cheia

Sursa: https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-arseniebocapangar/

Motto: „Odată săvârșit un act dumnezeiesc, e pentru totdeauna, pentru veșnicie. Iar nouă se cuvine, luminați de Duhul Sfânt, nu numai să trăim acest act dumnezeiesc ca un astăzi, ci să simțim cum neîncetat sorbim din el noi și noi taine” (Pr. Prof. Dr. C-tin Galeriu)

După ce m-a salvat de la moarte în 2007, mie Sfântul Arsenie Boca (1), mi-a apărut la Mănăstirea Cheia, pe 15 august 2012, aşa cum arăta într-una din pozele lui când era stareț la Mănăstirea Sâmbăta. De Sfânta Maria, pe la ora 20 m-am dus să cumpăr ceva de la pangarul Mănăstirii Cheia. Ușa era deschisă, am intrat înăuntru și am vazut că nu era nimeni. M-am dus în biserică (acolo la 8 seara se ține slujba) apoi iar m-am întors la pangar,  unde după tejghea apăruse un calugăr. Sfântul părinte Arsenie Boca luase locul tânărului călugăr Nicolae de la Pangar și mi-a vândut o icoană. Semăna oarecum cu Părintele Nicolae, arătos și el (cum am verificat  ceva mai târziu, pe 3 septembrie 2012), fiind cel mai tânăr călugăr de la mănăstirea exilului episcopului Oradei hăituit în permanență de Securitatea comunistă. Pe 20 oct. 1960 la Mănăstirea Cheia și-a sfârșit viața, la numai 57 de ani, Nicolae Popovici (2), fost profesor al Părintelui Arsenie Boca la Academia andreiană din Sibiu. Când încă era arhireu, episcopul N. Popovici nu s-a temut vă vorbească în public de arestările securiste a sute de mii de români nevinovați, trimițând pe 1 ianuarie 1950 binecuvântări celor întemnițați și celor în suferință într-o predică unde mai spusese (cumva premonitoriu fiindcă obligativitatea ateismului era pe la începuturile ei) că românii „nu au lipsă de știință, de cultură, dar au lipsă de Hristos, de mântuire, de libertatea trupească și sufletească”.

In seara de 15 august 2012, Sfântul Arsenie Boca (vânzător la pangar) avea chip frumos, intens trăitor. Pe față i se remarca înainte de toate fervoarea religioasă. Dar și ochii albăstrii. Avea o figură pe care n-am recunoscut-o atunci, deşi ceva ceva tot am bănuit, fiindcă i-am spus imediat soţului meu (care aştepta afară în maşină) că icoana mi-a fost vândută de un călugăr care seamănă cu ieromonahul Arsenie Boca tânăr. De fapt, acea poză a fostului stareț de la Sâmbăta de Sus cu care semăna bine călugărul de la Pangar  n-o ştiam. Prima data am văzut-o pe internet la întoarcerea în Bucureşti, fiind ilustrat cu ea un interviu luat Aspaziei Oțel Petrescu povestind cum l-a cunoscut în ianuarie 1948 la Mănăstirea Sâmbăta pe faimosul duhovnic și stareț de acolo, dusă fiind de prietena ei, poeta Zorica Lațcu, devenită apoi maica Teodosia (3) de la M-rea Vladimirești (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran lăudând traducerea Filocaliei sau Părintele Arsenie Boca, Zorica Lațcu și Nichifor Crainic în culisele traducerii primei jumătăți de Filocalie, în rev. „Acolada”, Satu Mare, nr. 7-8/2014, p 15, URL http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-TraduFilocalia5.htm ). Poza atunci găsită pe internet i-am arătat-o soţului și i-am spus că este o imagine leită cu cea a călugărului de la Pangar. Totuşi, în poza Părintelui Arsenie Boca nu era atât de frapantă acea trăire duhovnicească de mare intensitate pe care am remarcat-o la călugărul cu care vorbisem în Pangarul Mănăstirii Cheia.

Partea nostimă e că i-am făcut Sântului Părinte Arsenie și o declaraţie de dragoste.

Nu eram hotărâtă ce sfânt să aleg și, cu toate că înfiripasem o oarece conversație cu tânărul călugăr (căruia ii spusesem că ‘am venit să cumpăr o icoană că e sărbătoare mare ‘), la el (la vânzător) nu mă uitam. Prin clasele primare (fiind o mare cititoare de povești) mă impresionase grozav povestea cu omul sărac pe care Dumnezeu tot vrea să-l ajute și tot îi pune în cale un sac de bani și el de fiecare dată găsește o modalitate să ocolească darul: ba închide ochii (dacă trece pe o punte) ba schimbă direcţia de mers, ba se întoarce din cărarea pe care o apucase.

 

Tot căutând prin icoanele expuse un sfânt a cărui icoana să îmi fie pe plac,  conversam și eu la Pangar fără să mă uit cu cine vorbesc, atentă cum eram să aleg ceva diferit de tot ce aveam. Pe internet citisem mai demult părerea arhimandritului Sofian Boghiu (4) despre comunicarea cu „lumea cerească vie și prezentă” (interviu din iunie 1990) posibilă prin intermediul icoanelor care ar fi asemenea unor „ferăstruici, unor canale”.

Dintre sfinţii pe care nu-i aveam, călugărul vânzător l-a propus pe Sfântul Serafim din Sarov (care mie nu mi-a sunat prea bine din cauza rezonanțeri slave), apoi pe Sfântul Nectarie, eu spunându-i că am fost la Sfântul Nectarie în Grecia, deși chiar până la moaștele Sfântului Nectarie n-am ajuns.

Cum nu mă puteam hotărî ce icoană să aleg, i-am zis cu deplină sinceritate că dintre toţi sfinţii, eu pe Părintele Arsenie Boca îl iubesc cel mai mult (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, în rev. „Acolada”, Satu Mare, nr. 9/2014, p 18, URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/ ).

Atunci dinspre călugărul de la Pangar (la care încă nu mă uitasem deși între noi discuția era în plină desfășurare) s-a auzit ceva de neauzit prin pangarele pe unde am tot adus vorba de Părintele Arsenie, ceva care m-a uimit și m-a determinat să ridic privirea și să vad cu cine stau de vorbă.

Călugărul din spatele tejghelii mi-a zis: `Da, e sfânt cu putere mare. Dar să nu-l uităm pe Domnul nostru, Iisus Hristos’. Pe urmă a adăugat ca „Biserica nu l-a canonizat”.

Uitându-mă la figura lui nobilă impresionând printr-o intensă fervoare religioasă, i-am zis fără ocol: `Mie puţin îmi pasă că oficialitățile nu l-au canonizat’. Apoi, arătând o icoana mică, din dreptul lui, l-am întrebat dacă e Sfântul Andrei. El mi-a confirmat și eu i-am zis ‘Dați-mi-l’. Aşa am cumpărat acea icoană care are un  semn sus în stânga, cum a luat-o și mi-a dat-o.

Având eu oarece bănuieli că vânzătorul din 15 aug. 2012 fusese chiar părintele Arsenie Boca, pe 3 septembrie am ajuns din nou la Cheia ca să-l întreb la pangarul Mănăstirii Cheia pe Părintele Nicolae dacă mai e vreun călugăr care vinde acolo. Mi-a zis ca e doar el. Pe urmă l-am întrebat dacă a fost în seara de 15 august și mi-a zis entuziast că a fost atunci la Mânăstirea Cheia, de Sfânta Marie, o zi cu totul specială că veniseră să participe la slujbă nişte fețe bisericeşti cu rang înalt (ceva episcopi, el le-a zis și numele).

Pe urmă, când am adus vorba de Părintele Arsenie Boca, părintele Nicolae mi-a ţinut o întreaga poliloghie, a vorbit (ca mai toţi pe care îi auzisem prin pangare), că nu ştiu ce reguli sînt de îndeplinit pentru canonizare, că o fi, c-o păți, că ba una, că ba alta. Aşa m-a convins deplin că nu el fusese călugărul care mi-a vândut icoana Sfântului Apolstol Andrei în seara zilei de Sfânta Marie.

Când era stareț la Mănăstirea Prislop (pe care avea să o rectitorească), Părintele Arsenie Boca a spus la predica din ziua Sfântului Nicolae că „Dumnezeu e făcătorul de minuni prin Sfinții Săi, indiferent dacă sunt în lumea aceasta sau nu” (ierom. Arsenie Boca, Omul zidire de mare preț, Ed. Credința strămoșască, 2009, p.26; în volumul Cuvinte vii, Deva, Ed. Charisma, 2006, p.250).

Note

  1. In volumul mitropolitului Nicolae Corneanu, Pe firul vremii (Ed. Jurnalul literar, București, 2000), la p.128 găsim enumerate condițiile de canonizare: „puterea de a suferi moartea martirică, de a înfrunta orice supliciu pentru credință sau de a trăi în cea mai perfectă curățenie, darul de a săvârși minuni în viață și după moarte, păstrarea intactă a trupului după moarte și răspândirea bunei miresme, cinstirea spontană dată de credincioși”. Or, toate aceste condiții au fost îndeplinite de Sfântul Părinte Arsenie Boca, pictat în biserici chiar înainte de canonizarea oficială împiedicată probabil de potentații care l-au hărțuit întreaga viață si la sfârșit i-au pricinuit moartea martirică (vezi Isabela Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la Mânăstirea Brâncoveanu; URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/21; precum și înregistrarea intervenției mele de la Centenarul ‚Arsenie Boca’ organizat de M-rea Brâncoveanu, sept. 2010, URL https://www.youtube.com/watch?v=Zi0EOBC1HlY . Această inregistrare a scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba a fost -ca si alte conferințe înregistrate ale Isabelei Vasiliu-Scraba-, în mod abuziv „legată” împreună cu înregistrări video din alte surse (constatare din 6 aprilie 2015), adăugate probabil ca un fel de „represalii” în scopul de a aduce discursul meu pe linia gândirii „monolit”, prezentă în celelalte înregistrări adăugate. La o superficială trecere în revistă a unor astfel de „securiste” grupaje video (pe care greața provocată de asemenea abuzuri m-a împiedicat să le văd, deși componența grupajelor este înșirată pe coloana din dreapta), am remarcat o dublă tendință: (1) prin unele dintre înregistrările adăugate de inchiziția internetului se urmărește plasarea ( în preajma puținelor mele conferințe publice) unor foști ideologi comuniști (a căror neștiință într-ale filozofiei e compensată de titlul de doctor in filozofie) care prezintă varianta prefabricată a discursului de la care eu, gândind pe cont propriu, mă depărtez; (2) alte înregistrări plasate cu de-a sila urmăsesc o anume sugestionare subliminală: aceea că, abătându-mă de la tezele oficiale din cărțile fostei Edituri Politice, aș face politică „legionaroidă”, cum scria într-un comentariu un profitor al regimului comunist și post-comunist ascuns după pseudonim. In al doilea caz abuzurile cuplării înregistărilor mele postate pe youtube urmează stilistica anchetatorilor de genul torționarului Alexandru Nikolschi/ Nicolau/ Grumberg din închisorile comuniste care asociau cu de-a sila oameni apoi îi schingiuiau să recunoască a fi complotat împreună într-o organizație politică indicată de ei, spre a confecționa GRUPURI de opozanți ai regimului comunist chiar din inși care nu avuseseră nimic in comun. Intr-un manuscris aflat în arhiva duhovnicului Benedict Ghiuș, fostul universitar Alexandru Mironescu scria că anchetatorii securiști confecționaseră organizația [anti-comunistă] RUGUL APRINS după ce fuseseră arestați în 1958 „preotul Benedict, preotul Daniil (/Sandu Tudor), pr. Stăniloae, pr. Sofian, dr. V. Voiculescu, dr. Dabija și alți câțiva pe care nici nu-i cunosc. Dar am înțeles că s-a format un lot. Au găsit și o denumire… ORGANIZAȚIA Rugul Aprins. Suntem așadar în plin roman polițist, în plină fantezie…nu mai e nimic de făcut. Vom face pușcărie! (vezi vol.: Alexandru Mironescu-un mărturisitor al ortodoxiei, Galați, 2011, pp. 44-45). De semnalat ar mai fi longevitatea făcăturii securiste din 1958 care a avut drept urmare decesul martiric a trei oameni nevinovați: Sandu Tudor, dr. Vasile Voiculescu și arhim. Haralambie Vasilache: În 2015 a apărut o carte despre „lotul” Rugului Aprins scrisă de o fostă bursieră a lui Pleșu, carte în care   „modelul” Antim este pus alături de inexistenta „Școală Păltiniș”, negată de Noica însuși; https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-noicaolga/ .
  2. Episcopul Nicolae Popovici era o personalitate de care se preocupau intens anchetatorii securiști care-l torturau pe ieromonahul Arsenie Boca arestat „preventiv” (fără vreo sențință judiciară în urma vreunui proces) din 20 septembrie 1955 până pe 7 aprilie 1956. La Academia Teologică din Sibiu pr. Nicolae Popovici (3ian.1903-20oct.1960) fusese profesor de teologie dogmatică și de omiletică, perioadă în care l-a remarcat pe studentul său Boca Zian, sfătuindu-l pe Mitropolitul N. Bălan să-i dea o bursă pentru a urma Belleartele la București. Episcopul martir   N. Popovici (din 1936 și până în 1950) a fost episcop de Oradea, rămânând si în cei patru ani de administrație maghiară când au fost uciși bestial zeci de mii de români, la Ip, la Trăsnea, cu steagul românesc bătut în cuie pe spinare. El făcuse studii post-universitare în Germania și în Grecia, luând doctoratul la Universitatea din Cernăuți cu lucrarea Epicleza euharistică (Sibiu, 1933). Spre a-l martiriza, securitatea comunistă l-a „întemnițat” la Mănăstirea Cheia unde a fost urmărit si prigonit până la moarte.
  3. Elenista Zorica Lațcu (17 martie 1917 –8 aug. 1990) a fost admirată ca poetă de profesorul univ. Dimitrie Popovici. Fostul ei dascăl de la Universitatea Cluj-Sibiu era de părere că „Zorica Lațcu a reușit să atingă cerul poeziei pure”. În 1948 episcopul Nicolae Colan al Clujului a îndemnat-o să publice la Editura Episcopiei. Poezia ei mistică, apărută la început în paginile prestigioasei reviste „Gândirea” scoasă de acad. Nichifor Crainic, a fost cuprinsă și în volumele Insula albă (Ed. Dacia Traiană, Sibiu,1944), Osana Luminii (Editura Episcopiei Cluj, 1948), volum închinat starețului de la Sâmbăta de Sus, Părintele ieromonah Arsenie Boca) ca și ultima carte de poezie Poemele iubirii tipărită la Craiova de Editura Ramuri în 1949, când poeta era în ascultare la Mănăstirea Vladimirești de lângă Tecuci, unde traducea din grecește scrieri filocalice (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Parintele Arsenie Boca, poeta Zorica Lațcu si poetul Nichifor Crainic în culisele Filocaliei românești ; on-line: https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-tradufilocalia5/ ). În mănăstirea înființată de maica Veronica, poeta Zorica Lațcu a devenit monahie cu numele de Teodosia în 8 oct. 1950, eveniment relatat într-o scrisoare către duhovnicul ei, Părintele Arsenie Boca, trimisă pe 30 decembrie 1950 si sechestrată de Securitatea care practic tria întreaga corespondență sosită pe adresa Mănăstirii Prislop. În 1955 au descins la Vladimirești circa treisute de securiști conduși de generalul N.K.V.D. Boris Grumberg, alias Nicolschi/ Al. Nicolau aflat doisprezece ani în structurile de vârf ale Securității înființate la comanda Moscovei de Ana Pauker (numele acestui potentat lipsește din Dicționarul de istorie a României, coordonat de Stan Soica și publicat de Editura Meronia din București în 2007; prefață de acad. Dinu C. Giurescu, pp.5-6). În noaptea de 29/30 martie cca trei sute de soldați înarnați au arestat cam tot atâtea măicuțe nevinovate de la această primă mănăstire desființată de poliția politică a regimului de teroare ateistă dublând teroarea polițienească (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Centenar ZORICA LAȚCU (/Maica Teodosia), în rev. „Acolada”, Satu Mare:, anul XI, nr. 5 (114), mai 2017, p.19; https://isabelavs2.wordpress.com/isabelavs-zoricateodosia/ ; a se vedea și comunicarea mea din 16 nov. 2017 despre Zorica Lațcu/ Maica Teodosia de la Colocviul de filozofie din Tecuci: https://www.youtube.com/watch?v=Eq1YVyNek60&t=160s ). În creația ei poetică, maica Teodosia a pus în lumină „sensul profetic și sacru al cuvântului” de care vorbea un alt mare poet, Dan Botta.
  4. Infățișarea relației pe care o avem cu icoanele ne pare inspirată de însăși activitatea de pictor bisericesc a Părintelui Sofian Boghiu, fost duhovnic al Olgăi Greceanu (1890-1978), „pictoriță, scriitoare, gazetară și oratoare” (vezi pr. Vasile Vasilache, De la Antim la Procov. Mărturii și mărturisiri, SUA, 1984). Arhimandritul Sofian Boghiu a fost întemnițat și el fără de vină (precum poeta Zorica Lațcu/ Maica Teodosia, Părintele Arsenie Boca si multe alte personalități marcante ale ortodoxiei românești; https://www.scribd.com/doc/200767486/IsabelaVasiliuScrabaArsenieBocaPangar ).

 

REPERE BIBLIOGRAFICE

  1. Dan Lucinescu, Părintele Arsenie Boca –un sfânt al zilelor noastre, Bucureşti, 2009.
  2. Părintele Arsenie Boca, Cărarea împărăției, Deva, 2006.
  3. Părintele Arsenie Boca, „Cuvinte vii”, Deva, 2006.
  4. Părintele Arsenie Boca, Biserica de la Drăgănescu, „Capela Sixtină” a ortodoxiei românești, Deva, 2005.
  5. Părintele Arsenie Boca,Omul, zidire de mare preț, Ed. Credința strămoșască, 2009.
  6. Părintele Arsenie Boca, Fericirea de a cunoaşte calea, Ed. Credinţa strămoşască, 2010
  7. Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscată de o mafie cu interese ascunse, pe hârtie în rev. „Vatra veche”, Anul VI, nr.2 (62), febr. 2014, pp.46-50, sau http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-WIKIPEDIAro19.htm .
  8. Fișa Isabelei Vasiliu-Scraba din WIKIPEDIA înainte de a fi vandalizată de birocratul MyComp, URL   https://fr.scribd.com/doc/168346109/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba .
  9. Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la Mânăstirea Brâncoveanu; in „Acolada”, nr.9/2014, p. 18: https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/ .

10.Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Bisericii de la Drăgănescu şi o profeţie a Părintelui Arsenie Boca, https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-bisericadraganescu11/ sau o primă variantă http://www.romanianstudies.org/content/2011/03/miracolul-bisericii-de-la-draganescu-si-o-profetie-a-parintelui-arsenie-boca/ .

  1. Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu şi Părintele Arsenie Boca, URL http://www.clipa.com/print_a4876-Isabela-Vasiliu-Scraba-Olga-Greceanu-si-Parintele-Arsenie-Boca.aspx

12.Isabela Vasiliu-Scraba, Legile Părintelui Arsenie Boca, legile veacului viitor, URL http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IVSLegiArsenieBoca7.htm .

  1. Isabela Vasiliu-Scraba, Vedere în duh şi viziune filozofică, sau Părintele Arsenie Boca şi Nae Ionescu, URL http://www.romanianstudies.org/content/2013/01/parintele-arsenie-boca-si-nae-ionescu-vedere-in-duh-si-viziune-filozofica-de-isabela-vasiliu-scraba/ , precum si http://fr.scribd.com/doc/230417806/IsabelaVasiliuScrabaTraduFilocalia
  2. Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii închisorilor în viziunea lui Mircea Eliade si a Părintelui Arsenie Boca, URL http://www.nord-literar.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46
  3. Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa de individualizare a călăilor, sau Despre lipsa individualizării anchetatoarei din romanul eliadesc „Pe Strada Mântuleasa”, URLhttp://fr.scribd.com/doc/172501135/IsabelaVScrabaEliadeStrMantuleasa

16.Isabela Vasiliu-Scraba, Paradigma „Arsenie Boca-Părăian” din seria Eliade-Culian’ și Noica-Liicean’, în rev. „Acolada”, Satu Mare, nr. 10 (83) oct. 2014, p.18; URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-boca3paraian/ .

  1. Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran lăudând Filocalia românească sau Părintele Arsenie Boca, Zorica Lațcu și Nichifor Crainic în culisele traducerii Filocaliei, în revista – tipărită pe hârtie- „Acolada”, Satu Mare, nr. 7-8/2014, pg. 15; on-line https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-tradufilocalia5/ .
  2. -Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre mistica luminii în pictura Părintelui Arsenie Boca, în rev. „Acolada”, Satu Mare, nr. 2 (99) februarie 2016, p.13 ; https://www.scribd.com/doc/187826934/IsabelaVasiliuScrabaMisticaLuminiiBoca; sau pe pagina web: https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-ghius/ .
  3. -Isabela Vasiliu-Scraba, Centenar ZORICA LAȚCU (/Maica Teodosia), în rev. „Acolada”, Satu Mare:, anul XI, nr. 5 (114), mai 2017, p.19; https://isabelavs2.wordpress.com/isabelavs-zoricateodosia/ ; a se vedea și comunicarea mea din 16 nov. 2017 despre Zorica Lațcu/ Maica Teodosia de la Colocviul de filozofie din Tecuci, https://www.youtube.com/watch?v=Eq1YVyNek60&t=160s .

 

 

Cuvinte cheie: Părintele Arsenie Boca, Mănăstirea Cheia, Isabela Vasiliu-Scraba, episcopul martir Nicolae Popovici, Zorica Lațcu/Maica Teodosia, arhim. Sofian Boghiu.

 

Autoare: ISABELA VASILIU-SCRABA

Vezi fișa „Isabelei Vasiliu-Scraba” din WIKIPEDIA înainte de a fi vandalizată de birocratul MyComp care a șters din titlurile cărțior scriitoarei si informațiile despre studiile ei post-universitare de limbi străine și de filozofie în occident : https://isabelavs2.files.wordpress.com/2014/12/fisa-din-wikipedia-ro.pdf .

Sursa: https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-arseniebocapangar/

Advertisements